HOTĂRÂRE nr. 361 din 25 mai 2017privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, prin desfiinţarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 417 din 6 iunie 2017



Având în vedere dispoziţiile art. 2^1 şi 2^2 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 54 alin. (1^6) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, al art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Se reorganizează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, cu sediul în localitatea Nucet, nr. 549, judeţul Dâmboviţa, ca instituţie de drept public organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, prin desfiinţarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet.Articolul 2(1) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet preia patrimoniul constituit din bunuri aflate în domeniul public al statului, prevăzute în anexa nr. 1, precum şi bunuri proprii, datorii şi alte active, de la Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a protocolului de predare-primire încheiat în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.(2) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet administrează suprafaţa de teren de 167,03 ha din domeniul public al statului, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3.49 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 3Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul pisciculturii şi desfăşoară şi următoarele activităţi codificate potrivit Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN:a) Diviziunea 03 – Pescuitul şi acvacultura; grupa 031 – Pescuitul; clasa 0312 – Pescuitul în ape dulci; grupa 032 – Acvacultura; clasa 0322 – Acvacultura în ape dulci;b) Diviziunea 18 – Tipărire şi reproducere pe suporţi a înregistrărilor; grupa 181 – Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi; clasa 1813 – Servicii pregătitoare pentru pretipărire;c) Diviziunea 46 – Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; grupa 462 – Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor; clasa 4623 – Comerţ cu ridicata al animalelor vii;d) Diviziunea 49 – Transporturi terestre şi transporturi prin conducte; grupa 494 – Transporturi rutiere şi de mărfuri şi servicii de mutare; clasa 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri;e) Diviziunea 58 – Activităţi de editare; grupa 581 – Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi altor activităţi de editare; clasa 5819 – Alte activităţi de editare;f) Diviziunea 68 – Tranzacţii imobiliare; grupa 681- Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii; clasa 6810 – Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii; grupa 682 – Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; clasa 6820 – Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;g) Diviziunea 69 – Activităţi juridice şi de contabilitate; grupa 692 – Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal; clasa 6920 – Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal;h) Diviziunea 70 – Activităţi de management şi de consultanţă în management; grupa 702 – Activităţi de consultanţă în management; clasa 7022 – Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management;i) Diviziunea 72 – Cercetare-dezvoltare; grupa 721 – Cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale şi inginerie; clasa 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie;j) Diviziunea 73 – Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei; grupa 732 – Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice; clasa 7320 – Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;k) Diviziunea 74 – Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; clasa 7490 – Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;l) Diviziunea 75 – Activităţi veterinare; Grupa 750 – Activităţi veterinare, Clasa 7500 – Activităţi veterinare;m) Diviziunea 78 – Activităţi de servicii privind forţa de muncă; grupa 782 – Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului; clasa 7820 – Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului;n) Diviziunea 85 – Învăţământ; grupa 855 – Alte forme de învăţământ; clasa 8559 – Alte forme de învăţământ;o) relaţii ştiinţifice internaţionale, relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior cu diferite instituţii, organizaţii şi operatori economici.Articolul 4Pentru realizarea unor proiecte şi lucrări în domeniul agricol, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet se poate asocia cu alte unităţi de cercetare-dezvoltare de interes public şi privat, cu instituţii de învăţământ acreditate şi cu operatori economici din ţară şi din străinătate, cu avizul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, conform prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 5Finanţarea activităţii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, potrivit prevederilor art. 35 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 6Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet beneficiază prin alocare directă de fonduri din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, pentru proiecte de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale, conform prevederilor art. 27 lit. c) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 7(1) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet conduce evidenţa contabilă, potrivit planului de conturi pentru instituţii publice.(2) Situaţiile financiare se aprobă de consiliul de administraţie al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet şi se depun la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, conform art. 34 lit. f) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 8(1) Personalul existent în Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet este preluat de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet fără concurs.(2) Preluarea personalului se face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora şi ale Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.(3) Salarizarea personalului Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.(4) Pentru activităţi cu caracter sezonier, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet poate încheia contracte de prestări servicii pe perioadă determinată, cu persoane fizice sau juridice.Articolul 9Numărul maxim de posturi aprobat Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet este de 95.Articolul 10(1) Veniturile şi cheltuielile Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, reprezentând limite maxime care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor se efectuează proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.(2) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli care se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, în calitate de ordonator secundar de credite, la propunerea prezidiului acesteia.(3) Excedentele rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care sunt finanţate, în limita sumelor primite prin acesta.Articolul 11(1) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unitatea trezoreriei statului în a cărei rază administrativ-teritorială este înregistrată fiscal.(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se pot efectua prin conturi deschise la instituţii de credit selectate de către Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet.Articolul 12(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, la propunerea consiliului de administraţie.(2) Directorul instituţiei îndeplineşte atribuţiile ordonatorului terţiar de credite, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 13(1) Conducerea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet este asigurată de:a) consiliul de administraţie, format din 5 membri;b) director.(2) Din componenţa consiliului de administraţie fac parte: un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, preşedintele consiliului ştiinţific şi directorul unităţii, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, şi un specialist în domeniu, din cadrul unităţii.(3) Numirea şi revocarea membrilor consiliului de administraţie se fac prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.(4) Pentru activitatea desfăşurată, în calitate de membri ai consiliului de administraţie, aceştia pot beneficia de o indemnizaţie lunară stabilită de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază al directorului unităţii, în funcţie de resursele financiare disponibile, conform prevederilor art. 34 lit. a) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.(5) Conducerea executivă a staţiunii este asigurată de director, numit prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, pentru un mandat de 4 ani, conform rezultatelor concursului organizat în condiţiile legii, mandat care poate fi reînnoit o singură dată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare.(6) Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc prin contract de management, încheiat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, care constituie anexă la contractul individual de muncă.(7) Persoana care ocupă funcţia de director are funcţia de bază la staţiune, conform prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.(8) Atribuţiile conducerii sunt prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet.Articolul 14Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet preia toate drepturile şi obligaţiile Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet şi se substituie în toate litigiile în curs ale Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet.Articolul 15Activitatea ştiinţifică a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet este coordonată de un consiliu ştiinţific al cărui regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de consiliul de administraţie al staţiunii, în condiţiile legii.Articolul 16Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet are în dotare un parc auto format din: un autoturism pentru transportul persoanelor din aparatul propriu şi pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, un autolaborator şi un autoturism de teren.Articolul 17Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.Articolul 18Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică prin:a) diminuarea, cu suprafaţa de teren de 0,50 ha, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, a suprafeţei de teren înregistrate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, cu nr. M.F. 117135, ca urmare a retrocedării în condiţiile legii, potrivit Deciziei civile nr. 180 din 20.02.2007, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa;b) actualizarea valorii de inventar a bunurilor imobile conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre, ca urmare a reevaluării acestora în condiţiile legii;c) modificarea codului unic de înregistrare fiscală al staţiunii, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
SORIN MIHAI GRINDEANU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Petre Daea
Ministrul cercetării şi inovării,
Şerban-Constantin Valeca
Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
Lia-Olguţa Vasilescu
Ministrul finanţelor publice,
Viorel Ştefan

Bucureşti, 25 mai 2017.Nr. 361.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

LEGE

privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

CAPITOLUL II Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

CAPITOLUL III Comisiile de etică

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

[{*}] Art. 1. – (1) Buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de inovare, denumite în continuare activităţi de cercetare – dezvoltare, se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduită şi de proceduri destinate respectării acestora.

(2) Normele de bună conduită sunt prevăzute în prezenta lege şi sunt completate şi detaliate în Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare – dezvoltare, denumit în continuare Codul de etică, prevăzut de Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare – dezvoltare, precum şi în codurile de etică pe domenii, elaborate conform art. 7 lit. b).

(3) Procedurile destinate respectării acestor norme sunt reunite în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(4) Respectarea acestor norme de către categoriile de personal ce desfăşoară activităţi de cercetare – dezvoltare, prevăzute în Legea nr. 319/2003, precum şi de către alte categorii de personal, din mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare – dezvoltare, determină buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare.

    (articol modificat prin art. unic pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] Art. 2. – Normele de bună conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare includ:

1. a) norme de bună conduită în activitatea ştiinţifică;
2. b) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanţare depuse în cadrul competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice;
3. c) norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării – dezvoltării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare – dezvoltare obţinute prin acţiuni din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare şi de evaluare de persoane în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea de cercetare – dezvoltare;
4. d) norme de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea de cercetare – dezvoltare;
5. e) normele de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic.

    (articol modificat prin art. unic pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

Art. 21. – (1) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. a), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ:

1. a) confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;
2. b) falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori de date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;
3. c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii de cercetare – dezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile de cercetare – dezvoltare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanţelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilor de cercetare – dezvoltare.

(2) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. b), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ:

1. a) plagiatul;
2. b) autoplagiatul;
3. c) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicaţie;
4. d) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul acesteia;
5. e) publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori metode ştiinţifice nepublicate;
6. f) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare, în dosarele de candidatură pentru abilitare, pentru posturi didactice universitare ori pentru posturi de cercetare – dezvoltare.

(3) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. c), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ:

1. a) nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese în realizarea sau participarea la evaluări;
2. b) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;
3. c) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege.

(4) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. d), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ:

1. a) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine;
2. b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare – dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;
3. c) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soţi, afini ori rude până la gradul al III – lea inclusiv;
4. d) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra persoanelor din subordine;
5. e) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a Consiliului Naţional de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare din subordine;
6. f) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare prevăzute în prezenta lege, în Legea nr. 1/2011, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a instituţiilor de cercetare – dezvoltare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică conform art. 11 alin. (6) din prezenta lege sau de către Consiliul Naţional de Etică, conform art. 326 din Legea nr. 1/2011.

(5) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. e) sunt detaliate în Codul de etică sau în codurile de etică pe domenii.

(6) Următoarele situaţii pot de asemenea să atragă răspunderea etică prin asociere pentru abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare:

1. a) participarea activă în abateri săvârşite de alţii;
2. b) cunoaşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică prevăzute la art. 9 sau a Consiliului Naţional de Etică;
3. c) coautoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate;
4. d) neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere ori de coordonare a activităţilor de cercetare – dezvoltare.

    (articol introdus prin art. unic pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

Art. 3. – Datele contradictorii, diferenţele de concepţie experimentală sau de practică, diferenţele de interpretare a datelor, diferenţele de opinie sunt factori specifici cercetării-dezvoltării şi nu constituie abateri de la buna conduită.

[{*}] Art. 4. – (1) În sensul prezentei legi, următorii termeni sunt definiţi după cum urmează:

1. a) coautor al unei publicaţii – orice persoană nominalizată în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice;
2. b) confecţionarea de rezultate sau date – raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei activităţi de cercetare – dezvoltare;
3. c) falsificarea de rezultate sau date – raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite; manipularea reprezentărilor sau a ilustraţiilor; alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a obţine datele dorite fără a raporta alterările efectuate;
4. d) plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
5. e) autoplagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.

(2) Abaterile grave de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare sunt cele prevăzute la art. 310 din Legea nr. 1/2011.

    (articol modificat prin art. unic pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

Art. 41. – (1) Situaţiile de conflicte de interese în cadrul activităţilor prevăzute la art. 2 lit. c) se prevăd în regulamentele de organizare şi funcţionare a organelor autorităţilor publice centrale sau locale, cu ori fără personalitate juridică, ce coordonează competiţii, concursuri sau evaluări în domeniul cercetării – dezvoltării, în alte acte normative aplicabile respectivelor proceduri de evaluare, inclusiv în pachetele de informaţii ale competiţiilor de proiecte, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

(2) O persoană nu poate participa în mod direct, ca expert evaluator, sau indirect, prin luarea de decizii nominale de selecţie directă ori excludere a experţilor evaluatori însărcinaţi cu evaluarea unei instituţii, unui proiect, unei oferte sau unui candidat, dacă respectiva persoană face parte din lista de personal a instituţiei, proiectului ori a ofertei evaluate sau a altor proiecte ori oferte depuse spre finanţare în cadrul aceleiaşi linii de finanţare, licitaţii sau cereri de ofertă ori dacă se află în următoarea relaţie cu candidatul sau cu persoanele din lista de personal a proiectelor, ofertelor ori instituţiilor evaluate: sunt soţi, afini sau rude până la gradul al III – lea inclusiv.

(3) În sensul prezentei legi, lista de personal a unui proiect sau a unei oferte este constituită din persoanele nominalizate în propunerea de proiect ori în oferta supusă evaluării, inclusiv directorul de proiect, şi, în cazul proiectelor realizate în parteneriat între mai multe instituţii sau unităţi, din responsabilii de proiect.

    (articol introdus prin art. unic pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

Art. 42. – (1) Sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare sunt analizate în două etape detaliate în Codul de etică:

1. a) analiza la nivelul instituţiei în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs, denumită prima etapă, care se desfăşoară conform art. 11 şi prevederilor Codului de etică;
2. b) analiza la nivelul Consiliului Naţional de Etică, denumită etapa a doua.

(2) Consiliul Naţional de Etică are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri:

1. a) dacă prima etapă a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape;
2. b) dacă prima etapă nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3).

[{*}] (3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare – dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare – dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică. (alineat abrogat de la 28 ianuarie 2016 prin art. unic pct. 1 din O.G. nr. 2/2016)

(4) Pentru contestaţii ce se încadrează în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), Consiliul Naţional de Etică informează în scris şi pe căi electronice instituţia vizată de contestaţie în termen de două zile lucrătoare de la primirea contestaţiei.

(5) Consiliul Naţional de Etică poate analiza abateri de la normele de bună conduită şi în urma autosesizării.

(6) Pe perioada analizei Consiliului Naţional de Etică, instituţia sau instituţiile vizată/vizate de sesizare ori de contestaţie pune/pun la dispoziţia Consiliului Naţional de Etică orice date, documente sau probe materiale cerute de acesta.

(7) Consiliul Naţional de Etică elaborează un raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestaţiei prevăzute la alin. (2) ori de la data autosesizării; raportul conţine hotărârea argumentată privind existenţa unei sau unor abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare, precum şi identificarea persoanelor vinovate şi sancţiunile propuse, dacă este cazul; raportul se face public pe site – ul web al Consiliului Naţional de Etică.

    (articol introdus prin art. unic pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

CAPITOLUL II

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

Art. 5. – (1) În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de cercetare-dezvoltare, se înfiinţează Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, denumit în continuare Consiliul Naţional de Etică, organism consultativ, fără personalitate juridică, pe lângă autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Consiliului Naţional de Etică se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

[{*}] (3) Membrii Consiliului Naţional de Etică trebuie să fie persoane cu activitate recunoscută în domeniul cercetării – dezvoltării şi/sau specialişti în domeniul juridic şi în domeniul eticii cercetării şi ştiinţei. (alineat modificat prin art. unic pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] (4) Pentru activitatea desfăşurată, membrii Consiliului Naţional de Etică şi membrii grupurilor de lucru ale acestuia, care nu sunt membri ai Consiliului Naţional de Etică, primesc o indemnizaţie lunară din bugetul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, în raport cu activitatea depusă. (alineat modificat prin art. unic pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] (5) Indemnizaţia membrilor, cheltuielile de funcţionare şi cheltuielile de deplasare aferente funcţionării Consiliului Naţional de Etică şi grupurilor de lucru ale acestuia se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, care asigură secretariatul tehnic şi sprijinul executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementărilor în vigoare. (alineat modificat prin art. unic pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

Art. 6. – În sensul prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare este Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Art. 7. – Consiliul Naţional de Etică are următoarele atribuţii:

[{*}] a) propune modificări ale Codului de etică; (literă modificată prin art. unic pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] b) elaborează coduri de etică pe domenii ştiinţifice, pe care le propune spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare; (literă modificată prin art. unic pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] c) stabileşte procedurile specifice de urmat în cazul apariţiei unei conduite necorespunzătoare; (literă abrogată de la 5 septembrie 2011 prin art. unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011)

1. d) urmăreşte aplicarea şi respectarea de către unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, precum şi de către personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită morală şi profesională;
2. e) formulează opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii;

[{*}] f) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor sau contestaţiilor ori prin autosesizare; (literă modificată prin art. unic pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

f1) emite hotărâri prin care se constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în cazurile în care au fost constatate abateri, hotărârile numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de respectivele abateri şi stabilesc sancţiunile ce urmează a fi aplicate; (literă introdusă prin art. unic pct. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

1. g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 8.

[{*}] (1) Consiliul Naţional de Etică îşi poate constitui grupuri de lucru pe domenii de ştiinţă şi tehnologie, cu statut permanent sau temporar, potrivit prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică, în condiţiile legii. (alineat modificat prin art. unic pct. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] (2) Consiliul Naţional de Etică poate avea comisii de etică, cu statut permanent, pentru:

1. a) ştiinţe socioumaniste;
2. b) ştiinţe legate de lumea viului;
3. c) ştiinţe exacte şi tehnice.

    (alineat abrogat de la 5 septembrie 2011 prin art. unic pct. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011)

(3) Consiliul Naţional de Etică are un aparat propriu de lucru şi, atunci când este cazul, poate apela la experţi.

CAPITOLUL III

Comisiile de etică

Art. 9. – (1) Unităţile şi instituţiile care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, unităţile şi/sau instituţiile care conduc programe de cercetare-dezvoltare, precum şi unităţile care asigură valorificarea rezultatelor sunt responsabile pentru respectarea normelor şi a valorilor etice în cercetare-dezvoltare.

(2) În cadrul unităţilor şi al instituţiilor prevăzute la alin. (1) se înfiinţează comisii de etică, pe lângă consiliile ştiinţifice sau, după caz, pe lângă consiliile de administraţie.

(3) Componenţa comisiilor de etică este propusă de consiliile ştiinţifice sau, după caz, de consiliile de administraţie şi se aprobă prin ordin al conducătorului instituţiei sau al unităţii prevăzute la alin. (1).

Art. 10. – Atribuţiile comisiilor de etică sunt următoarele:

1. a) urmăresc în cadrul unităţilor sau al instituţiilor respectarea codurilor de etică specifice domeniului;

[{*}] b) numesc comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare aduse în atenţia lor în urma sesizărilor sau pe bază de autosesizare. (literă modificată prin art. unic pct. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] Art. 11. – (1) Procedurile pe care comisia de etică, respectiv comisia de analiză le desfăşoară în cazul sesizărilor scrise, iniţiate de persoane fizice sau juridice cunoscute, ori în urma autosesizării sunt detaliate în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) Comisia de etică şi comisia de analiză păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării, conform procedurilor detaliate în Codul de etică.

(3) Comisia de analiză elaborează un raport care se aprobă de către comisia de etică, se comunică autorului sesizării în scris şi se face public pe site – ul web al instituţiei în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării; în cazul constatării unor abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare, raportul numeşte persoanele vinovate şi stabileşte una sau mai multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 111; persoanele vinovate pot fi diferite de persoanele vizate în textul sesizării.

(4) Raportul comisiei de analiză este avizat de către consilierul juridic al instituţiei. Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de analiză revine instituţiei.

(5) Raportul comisiei de analiză poate fi contestat la Consiliul Naţional de Etică de către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării; contestaţia va conţine obligatoriu o copie simplă după sesizarea iniţială şi după raportul comisiei de analiză.

(6) În cazul în care o contestaţie nu a fost înaintată către Consiliul Naţional de Etică în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării prevăzute la alin. (3), sancţiunile stabilite de comisia de analiză sunt puse în aplicare de către conducătorul instituţiei sau de către consiliul de administraţie, după caz, în termen de 45 de zile calendaristice de la data comunicării raportului conform alin. (3).

    (articol modificat prin art. unic pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

Art. 111. – Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare, conducerea unităţii sau instituţiei aplică personalului de cercetare – dezvoltare una ori mai multe dintre următoarele sancţiuni, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (6):

1. a) avertisment scris;
2. b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;
3. c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;
4. d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
5. e) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare – dezvoltare;
6. f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

    (articol introdus prin art. unic pct. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

[{*}] Art. 12. – Evaluarea din punct de vedere etic a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare se realizează de către comisiile de evaluare ale acestora şi va cuprinde în mod obligatoriu verificarea conformităţii proiectelor respective cu:

1. a) reglementările de etică general aplicabile, referitoare la:

1. protecţia persoanei umane:

– utilizarea embrionilor umani, precum şi a altor mostre biologice umane;

– utilizarea datelor personale pentru bănci biologice, inclusiv bănci de gene;

– utilizarea pentru teste clinice a persoanelor (indivizi sau populaţie) din următoarele categorii: persoane care nu-şi pot da acordul, în special copii, femei gravide, voluntari sănătoşi;

– protecţia datelor personale;

2. protecţia animalelor, inclusiv a animalelor transgenice şi a primatelor nonumane;
3. protecţia mediului;

1. b) reglementările de etică specifice, interne şi internaţionale, aplicabile pentru cercetarea respectivă şi care trebuie specificate explicit prin proiect.

    (articol abrogat de la 5 septembrie 2011 prin art. unic pct. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011)

Art. 13. – La elaborarea normelor referitoare la etică, precum şi în derularea efectivă a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare se vor respecta reglementările internaţionale la care România este parte.

Art. 14.

[{*}] (1) Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare, Consiliul Naţional de Etică stabileşte aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele sancţiuni:

1. a) avertisment scris;
2. b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;

[{*}] c) retragerea calităţii de conducător de doctorat şi/sau a atestatului de abilitare; (literă abrogată de la 28 ianuarie 2016 prin art. unic pct. 2 din O.G. nr. 2/2016)

[{*}] d) retragerea titlului de doctor; (literă abrogată de la 28 ianuarie 2016 prin art. unic pct. 2 din O.G. nr. 2/2016)

1. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
2. f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare – dezvoltare;
3. g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
4. h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice destinată cercetării – dezvoltării;
5. i) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
6. j) îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului;
7. k) oprirea finanţării proiectului;
8. l) oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor.

    (alineat modificat prin art. unic pct. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

(11) Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică sunt puse în aplicare de către organismele sau persoanele îndreptăţite legal pentru aceasta, conform prevederilor art. 326 din Legea nr. 1/2011. (alineat introdus prin art. unic pct. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

(12) Se interzice ocuparea posturilor de cercetare – dezvoltare de către persoane care se fac vinovate de abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare. Se anulează concursul pentru un post de cercetare – dezvoltare ocupat, iar contractul de muncă cu instituţia de cercetare – dezvoltare încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare – dezvoltare. Constatarea abaterilor grave şi identificarea persoanelor vinovate se fac de către Consiliul Naţional de Etică, conform legii. (alineat introdus prin art. unic pct. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011)

(2) De asemenea, pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute în Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare, precum şi sancţiunile prevăzute în Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu modificările ulterioare, în Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, republicată, şi în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

Art. 15. – Codurile etice pe domenii ale cercetării se elaborează de Consiliul Naţional de Etică, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 16. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

1. PREŞEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

1. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

CONSTANTIN NIŢĂ

Bucureşti, 27 mai 2004.

Nr. 206.

    Lista actelor modificatoare:

1. 5 noiembrie 2006 – Legea nr. 398/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, publicată în Monitorul Oficial nr. 892 din 2 noiembrie 2006;
2. 5 septembrie 2011 – Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, publicată în Monitorul Oficial nr. 628 din 02 septembrie 2011.
3. 28 ianuarie 2016 – O.G. nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 28 ianuarie 2016.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

LEGE

privind Statutul personalului de cercetare – dezvoltare

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

CAPITOLUL II Categorii de personal, funcţii şi grade profesionale

CAPITOLUL III Acordarea gradelor profesionale şi încadrarea pe funcţii

CAPITOLUL IV Drepturi şi obligaţii

CAPITOLUL V Formarea profesională şi pregătirea personalului de cercetare-dezvoltare

CAPITOLUL VI Mobilitatea personalului de cercetare-dezvoltare

CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Statutul personalului de cercetare-dezvoltare constituie cadrul prin care se promovează formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenţei şi eticii profesionale în activităţile de cercetare-dezvoltare, a libertăţii demersurilor ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin.

(2) Resursele umane ale cercetării-dezvoltării cuprind persoanele din sistemul de cercetare-dezvoltare care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea şi competenţa de exercitare deplină a atribuţiilor şi a drepturilor încredinţate şi asumate şi respectă etica şi deontologia profesională.

Art. 2. – Ministerul Educaţiei şi Cercetării*), denumit în continuare autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi directe în calificarea şi certificarea resurselor umane ale activităţii de cercetare-dezvoltare.

Art. 3. – (1) Dispoziţiile prezentului statut se aplică personalului de cercetare-dezvoltare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, în cadrul altor structuri organizatorice cu capital de stat, privat sau mixt, al instituţiilor publice, precum şi în cadrul unor forme asociative ori în mod individual.

(2) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice, precum şi modalităţile de angajare şi promovare.

Art. 4. – Activitatea personalului de cercetare-dezvoltare este de interes naţional şi cuprinde:

1. a) dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice;
2. b) participarea la transferul cunoştinţelor şi tehnologiilor în toate domeniile vieţii economice şi sociale;
3. c) participarea la valorificarea eficientă a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, pentru dezvoltarea durabilă a societăţii.

Art. 5. – Personalul de cercetare-dezvoltare:

1. a) asimilează, utilizează şi generează noi cunoştinţe şi aplică cele mai bune practici în domeniul specific de activitate;
2. b) respectă misiunea cercetării, etică şi deontologia profesională.

CAPITOLUL II

Categorii de personal, funcţii şi grade profesionale

Art. 6. – Activitatea din structurile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 3 se desfăşoară de către următoarele categorii de personal:

1. a) personal de cercetare-dezvoltare;
2. b) cadre didactice universitare;
3. c) personal auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare;
4. d) personal din aparatul funcţional.

Art. 7. – Personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), cu studii superioare, care desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică, se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale, după cum urmează:

1. a) cercetător ştiinţific gradul I – CS I;
2. b) cercetător ştiinţific gradul II – CS II;
3. c) cercetător ştiinţific gradul III – CS III;
4. d) cercetător ştiinţific – CS;
5. e) asistent de cercetare ştiinţifică – ACS.

Art. 8. – Personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), cu studii superioare tehnice, care desfăşoară activităţi de dezvoltare tehnologică, se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale, după cum urmează:

1. a) inginer de dezvoltare tehnologică gradul I – IDT I;
2. b) inginer de dezvoltare tehnologică gradul II – IDT II;
3. c) inginer de dezvoltare tehnologică gradul III – IDT III;
4. d) inginer de dezvoltare tehnologică – IDT.

Art. 9. – Personalul auxiliar cu studii superioare din activitatea de cercetare-dezvoltare, prevăzut la art. 6 lit. c), este format din specialişti din domenii şi profiluri diferite, prevăzute în nomenclatoarele de funcţii ale celorlalte sectoare de activitate.

Art. 10. – (1) Personalul auxiliar cu studii medii din activitatea de cercetare-dezvoltare, prevăzut la art. 6 lit. c), se diferenţiază pe funcţii şi trepte profesionale, după cum urmează:

1. a) tehnician treapta I – T I;
2. b) tehnician treapta II – T II;
3. c) tehnician treapta III – T III;
4. d) tehnician stagiar – TS.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) participă pe lângă cercetătorii ştiinţifici şi inginerii de dezvoltare tehnologică la desfăşurarea activităţii de cercetare-dezvoltare prin efectuarea de măsurări, analize, operaţii de execuţie a unor elemente, operaţii de întreţinere şi exploatare a aparaturii şi a instalaţiilor de cercetare, precum şi la alte activităţi asemănătoare.

CAPITOLUL III

Acordarea gradelor profesionale şi încadrarea pe funcţii

Art. 11. – Încadrarea pe funcţii şi grade profesionale a personalului de cercetare-dezvoltare se face prin concurs, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 12. – Metodologia de încadrare pe funcţii şi grade profesionale a personalului auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare şi a personalului din aparatul funcţional se stabileşte de către fiecare instituţie sau unitate de cercetare-dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 13. – Personalul auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare şi cel din aparatul funcţional al instituţiilor sau al unităţilor de cercetare-dezvoltare se încadrează pe funcţii şi trepte profesionale, stabilite de prevederile legislaţiei în vigoare.

Art. 14. – Numărul de posturi pe funcţii şi grade profesionale se propune de către consiliul ştiinţific şi se aprobă de către consiliul de administraţie al instituţiei sau al unităţii, respectiv de organele de conducere echivalente, în concordanţă cu necesităţile şi resursele financiare ale acesteia.

Art. 15. – (1) Funcţiile şi gradele profesionale de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs, pe baza evaluării performanţelor profesionale.

(2) Concursul se anunţă public, prin afişare la sediul instituţiei sau al unităţii şi prin publicare într-un ziar de circulaţie naţională, şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentului statut.

(3) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului.

(4) Comisiile de concurs sunt formate din personal de cercetare-dezvoltare sau din învăţământul superior, din instituţia ori unitatea respectivă sau din afara acesteia, care are un grad ştiinţific mai mare sau cel puţin egal cu cel al postului scos la concurs.

(5) Probele de concurs şi conţinutul acestora sunt aprobate de consiliul ştiinţific al instituţiei sau al unităţii organizatoare a concursului.

(6) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post de cercetare-dezvoltare cu studii superioare cuprinde obligatoriu următoarele:

1. a) cerere-tip de înscriere;
2. b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalentă, diploma de licenţă ori echivalentă, însoţite de foaia matricolă, precum şi copie legalizată de pe cartea de muncă sau copie-extras de pe Registrul general de evidenţă a salariaţilor, pentru a dovedi vechimea;
3. c) copie legalizată de pe diploma de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare postului, precum şi de pe alte diplome sau titluri ştiinţifice ori academice;
4. d) curriculum vitae;
5. e) lista lucrărilor publicate, însoţită de câte un exemplar din cel puţin 5 lucrări reprezentative;
6. f) alte înscrisuri solicitate de legislaţia sau reglementările în vigoare.

(7) Durata şi finalizarea concursului este de 30 de zile de la data încheierii înscrierii, la nivelul comisiei de concurs, şi de 45 de zile, la nivelul instituţiei sau al unităţii organizatoare a concursului, de la depunerea raportului comisiei de concurs.

Art. 16. – (1) Evaluarea performanţelor profesionale ale candidaţilor, precum şi încadrarea pe funcţii se realizează ţinând seama de studii, de competenţa şi de rezultatele profesionale obţinute, de titlurile ştiinţifice şi de gradele profesionale obţinute, de experienţa în specialitatea postului, de aptitudinile specifice necesare îndeplinirii funcţiei, cu respectarea prevederilor din prezentul statut.

(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor de cercetători ştiinţifici se organizează după cum urmează:

7. a) concursul pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific constă în probe scrise, orale şi practice, specifice postului, stabilite conform art. 15 alin. (5). Comisia de concurs, formată din preşedinte şi 2 membri, se propune de directorul ştiinţific şi secretarul ştiinţific, se aprobă de consiliul ştiinţific al unităţii şi se numeşte prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii. Rezultatul probelor de concurs se apreciază de fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1; nota probei reprezintă media aritmetică a acestora. Comisia întocmeşte în termen de 5 zile de la ultima probă un raport cu concluzii de recomandare a candidatului care a obţinut cea mai mare medie. Pot fi recomandaţi candidaţi care au obţinut cel puţin media 8 şi nici o notă sub 7. Consiliul ştiinţific şi consiliul de administraţie analizează şi aprobă rezultatul concursului. Numirea pe postul de cercetător ştiinţific se face prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii;
8. b) concursul pentru ocuparea funcţiei şi gradului de cercetător ştiinţific gradul III constă în verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere şi o probă orală sau scrisă cu subiecte specifice profilului postului. Comisia de concurs este formată din directorul ştiinţific sau secretarul ştiinţific al unităţii şi din 3 membri, specialişti în profilul postului, cu funcţie şi grad profesional egale sau mai mari decât ale postului scos la concurs, se propune de directorul ştiinţific şi de secretarul ştiinţific şi se numeşte prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii. Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului de cercetător ştiinţific gradul III se face prin punctaj, pe baza unei grile adaptate specificului locului de muncă şi aprobate de consiliul ştiinţific al instituţiei sau al unităţii. Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul în consiliul ştiinţific al unităţii, nominalizând candidatul cu cele mai bune performante. Consiliul ştiinţific aprobă rezultatul concursului, în urma căruia conducătorul instituţiei sau al unităţii emite decizia de numire;
9. c) concursul pentru ocuparea posturilor de cercetător ştiinţific gradul II şi cercetător ştiinţific gradul I constă în analiza dosarului de înscriere la concurs, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi aprecierea prin punctaj, pe baza unei grile adaptate specificului activităţii locului de muncă a candidatului şi a performanţelor sale. Comisia de concurs este formată din directorul ştiinţific sau secretarul ştiinţific al instituţiei sau al unităţii şi din 4 membri, cadre didactice universitare şi cercetători, dintre care cel puţin 2 din afara instituţiei sau a unităţii respective, se propune de directorul ştiinţific şi de secretarul ştiinţific şi se numeşte prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii. În comisiile pentru ocuparea posturilor de CS I se numesc profesori universitari şi CS I, iar pentru ocuparea posturilor de CS II se numesc profesori universitari sau conferenţiari universitari şi CS I ori CS II. Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia consiliului ştiinţific al instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, nominalizând candidatul cu cele mai bune rezultate. Consiliul ştiinţific aprobă rezultatul concursului prin vot nominal deschis. Dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei şi documentele însoţitoare, se înaintează Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care validează rezultatele concursului, urmând ca autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare să confirme prin ordin rezultatele concursului de numire pentru funcţia de CS II, respectiv CS I. Numirea pe postul de CS II sau CS I se face prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare.

(3) Condiţiile minime de experienţă profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele supuse evaluării pentru activitatea de cercetare ştiinţifică sunt următoarele:

1. a) pentru asistent de cercetare ştiinţifică, să fie absolvenţi cu examen de licenţă sau de diplomă;
2. b) pentru cercetător ştiinţific, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel puţin 2 ani sau de cel puţin 4 ani în alte activităţi;
3. c) pentru cercetător ştiinţific gradul III, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel puţin 6 ani sau de 4 ani, în cazul candidaţilor care deţin titlul de doctor; pentru candidaţii care provin din afara învăţământului superior sau a cercetării ştiinţifice, o vechime de 10 ani, sau de 8 ani, pentru candidaţii care deţin titlul de doctor;
4. d) pentru cercetător ştiinţific gradul II, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel puţin 8 ani şi titlul ştiinţific de doctor; pentru candidaţii care provin din afara învăţământului superior sau a cercetării ştiinţifice, o vechime de 12 ani în profilul postului;
5. e) pentru cercetător ştiinţific gradul I, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel puţin 9 ani şi titlul ştiinţific de doctor; pentru candidaţii care provin din afar învăţământului superior sau a cercetării ştiinţifice, o vechime de 15 ani în profilul postului;
6. f) personalul de cercetare-dezvoltare sau din învăţământul superior, care îndeplineşte condiţiile de studii, cu o activitate deosebită în domeniul postului pentru care concurează, demonstrată prin lucrări de specialitate de valoare naţională şi internaţională, poate să se prezinte, cu aprobarea consiliului ştiinţific, la concursul pentru ocuparea unui post în cercetare-dezvoltare cu reducerea condiţiilor de vechime stabilite la lit. b)-e).

(4) Concursul pentru ocuparea funcţiilor şi gradelor inginerilor de dezvoltare tehnologică se organizează pe baza metodologiei stabilite şi avizate de consiliul ştiinţific şi aprobate de consiliul de administraţie al instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare. Rezultatele concursului şi concluziile comisiei sunt analizate şi avizate de consiliul ştiinţific şi aprobate de consiliul de administraţie al instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, iar decizia de numire este dată de conducătorul instituţiei sau unităţii.

(5) Condiţiile minime de experienţă profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele supuse evaluării pentru activitatea de dezvoltare tehnologică sunt următoarele:

1. a) pentru inginer de dezvoltare tehnologică, să aibă o vechime de cel puţin 2 ani în specialitatea postului;
2. b) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul III, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în specialitatea postului;
3. c) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul II, să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea postului;
4. d) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul I, să aibă o vechime de cel puţin 8 ani în specialitatea postului.

Art. 17. – (1) Gradele profesionale CS, CS III, IDT, IDT III, IDT II şi IDT I se acordă prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, pe baza rezultatelor obţinute la concurs, conform prevederilor art. 16.

(2) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare este organismul consultativ, fără personalitate juridică, organizat conform art. 140 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Componenţa şi condiţiile de numire a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi a comisiilor sale de specialitate, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora vor fi revizuite şi completate prin cuprinderea unei structuri distincte, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în urma analizei documentelor de concurs, confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursului şi transmite conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare avizul pentru atribuirea prin ordin a titlurilor CS II şi CS I.

(5) Încadrarea pe funcţie, în gradele profesionale ştiinţifice II şi I se face prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, emisă în baza comunicării autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(6) Confirmarea sau infirmarea deciziei de concurs pentru acordarea gradelor IDT I şi IDT II se face de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 18. – (1) Gradul profesional, o dată acordat, aparţine persoanei titulare pentru domeniul de cercetare-dezvoltare respectiv şi constituie titlu personal de care poate face uz în toate cazurile care implică imaginea sau drepturile personale.

(2) Pentru personalul atestat, gradele profesionale CS I, CS II, CS III în domeniul cercetării ştiinţifice, respectiv IDT I, IDT II şi IDT III în domeniul dezvoltării tehnologice, pentru care au fost dobândite, sunt recunoscute în orice instituţie sau unitate în care se desfăşoară activităţi în domeniile respective.

(3) În afara procesului propriu-zis de acordare, gradul profesional se păstrează independent de ocuparea sau nu a unui post în cercetare-dezvoltare de o anume categorie.

Art. 19. – Funcţiile şi gradele de cercetare-dezvoltare dobândite anterior se echivalează cu funcţiile corespunzătoare gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare respective, stabilite prin prezenta lege, şi echivalarea se face prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 20. – Funcţiile de conducere şi coordonare ştiinţifică din instituţiile sau unităţile de cercetare-dezvoltare, care sunt îndeplinite de către personalul de cercetaredezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), pot fi:

1. Funcţii de conducere:

1. a) director general sau director;
2. b) director ştiinţific;
3. c) director tehnic;
4. d) secretar ştiinţific;
5. e) şef compartiment cercetare-dezvoltare.

1. Funcţii de coordonare ştiinţifică:

1. a) director program cercetare-dezvoltare;
2. b) director proiect cercetare-dezvoltare;
3. c) şef program cercetare-dezvoltare;
4. d) şef proiect cercetare-dezvoltare.

Art. 21. – (1) Funcţiile de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs.

(2) Funcţiile specifice de conducere din instituţiile sau unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 20 se ocupă, în condiţiile legii, de personalul care îndeplineşte următoarele condiţii minime:

1. a) pentru director general sau director, cel puţin CS II, care are şi atestat pentru management în cercetare-dezvoltare;
2. b) pentru director ştiinţific, cel puţin CS II;
3. c) pentru director tehnic sau secretar ştiinţific, cel puţin CS II la nivelul institutelor de cercetare-dezvoltare sau cel puţin CS III la nivelul staţiunilor sau al altor structuri;
4. d) pentru celelalte funcţii specifice de conducere prevăzute la art. 20, personal de cercetare-dezvoltare începând de la funcţia de CS III sau IDT III.

Art. 22. – Cercetătorii ştiinţifici pot funcţiona ca personal didactic în instituţiile de învăţământ superior pe funcţii echivalente, cu respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IV

Drepturi şi obligaţii

Art. 23. – Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) şi b) beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru personalul încadrat în muncă, şi de următoarele drepturi:

1. a) de a avea acces la sursele de informare şi documentare necesare proiectelor de cercetare-dezvoltare la care participă, cu respectarea normelor de folosire şi publicare;
2. b) de a participa la elaborarea strategiei cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice;
3. c) de a participa la manifestări ştiinţifice cu comunicări din rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare şi de a publica lucrări ştiinţifice, în condiţiile legii, cu sprijinul instituţiei sau al unităţii, în limita resurselor financiare;
4. d) de a breveta rezultatele cercetării, în condiţiile legii, cu sprijinul instituţiei sau al unităţii, în limita resurselor financiare;
5. e) de a fi recunoscute ca autori sau coautori ai unui demers ştiinţific şi de a fi recompensate conform legislaţiei din domeniu;
6. f) de a fi sprijinite de instituţie sau de unitate, în vederea perfecţionării pregătirii lor profesionale, conform legii;
7. g) de a face parte din asociaţii profesionale, societăţi şi organizaţii ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, fără ca prin activitatea desfăşurată în aceste organisme să între în conflict de interese cu unitatea unde prestează activitatea de bază;
8. h) de a le fi recunoscută şi stimulată performanţa în domeniul cercetării-dezvoltării prin: premii, gratificaţii, titluri, diplome, precum şi prin alte modalităţi;
9. i) de a participa la competiţii pentru finanţarea activităţii ştiinţifice proprii, din fonduri bugetare sau private, în condiţiile legii;
10. j) de a participa ca expert, referent, membru în comisii de evaluare, consultant şi altele asemenea, la solicitarea altor instituţii sau agenţi economici, fără a intra în conflict de interese cu instituţia sau unitatea unde prestează activitatea de bază şi de a fi remunerate pentru activitatea depusă;
11. k) de a putea obţine un venit lunar neplafonat, dacă în acelaşi timp cu execuţia temelor finanţate din fonduri de la bugetul de stat derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale la care România plăteşte cotizaţie, precum şi dacă proiectul conduce, în timpul execuţiei şi după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări;
12. l) de a obţine un venit lunar neplafonat, rezultat din execuţia proiectelor interne şi internaţionale;
13. m) de a desfăşura activităţi, prin cumul, privind cercetarea, învăţământul sau valorificarea cercetării în conformitate cu prevederile legilor în domeniu; acestea se pot exercita în interiorul sau în afară instituţiei sau a unităţii de cercetare în care sunt încadrate, cu respectarea prevederilor art. 24 lit. c);
14. n) de a beneficia, în condiţiile legii, de sporuri la salariul de bază, respectiv: doctorat, fidelitate, confidenţialitate şi alte sporuri prevăzute de lege sau în contractele colective de muncă;
15. o) de a refuza motivat, din considerente morale şi etice, să participe la cercetări ştiinţifice care au un impact negativ asupra fiinţei umane şi asupra mediului natural;
16. p) de a solicita şi de a obţine cu prioritate aprobarea pentru a ocupa un post de grad inferior celui dobândit, dacă este în interes propriu.

Art. 24. – Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) şi b) au, pe lângă obligaţiile prevăzute de lege pentru personalul încadrat în muncă, şi următoarele obligaţii:

1. a) să respecte etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;
2. b) să respecte drepturile de proprietate intelectuală şi confidenţialitatea convenită cu colaboratorii şi cu finanţatorii cercetării;
3. c) să nu creeze conflict de interese sau concurenţă neloială în cazul cumulului de activităţi, efectuat în condiţiile legii;
4. d) să participe la formarea cercetătorilor tineri şi să transmită cunoştinţele şi experienţa proprie în activitatea de cercetare-dezvoltare;
5. e) să utilizeze patrimoniul tehnico-ştiinţific şi alte resurse ale instituţiei sau ale unităţii exclusiv pentru activităţi profesionale în interesul instituţiei sau al unităţii angajatoare;
6. f) să participe la evaluarea activităţii de cercetare-dezvoltare, precum şi a rezultatelor proprii;
7. g) să participe la competiţii pentru programele internaţionale ale Comunităţii Europene sau pentru programele rezultate din acordurile internaţionale de cooperare bilaterală la care România este parte;
8. h) să desfăşoare activitatea ştiinţifică, tehnologică sau de inovare fără a încălca drepturile şi libertăţile omului;
9. i) să-şi dezvolte continuu cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice şi să contribuie la diseminarea informaţiei şi culturii ştiinţifice şi tehnice, precum şi la conştientizarea publicului şi a factorilor de decizie asupra rolului ştiinţei şi tehnicii;
10. j) să participe la aplicarea, în condiţiile legii, a rezultatelor activităţii proprii de cercetare-dezvoltare.

Art. 25. – (1) La încetarea activităţii în instituţie sau unitate, personalul de cercetare-dezvoltare nu poate folosi rezultatele ştiinţifice şi tehnice care au fost obţinute în unitate în cadrul unor lucrări finanţate din fonduri publice, pe o durată de cel puţin 5 ani, fără acordul finanţatorului.

(2) Nerespectarea angajamentului prevăzut la alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă echivalentă cu 20 de salarii de CS I, la gradaţia maximă.

(3) Plata amenzii nu exonerează contravenienţii de la plata daunelor provocate.

(4) Contravenţia se constată şi amenda corespunzătoare se aplică de reprezentantul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare sub a cărei autoritate se află unitatea de cercetare-dezvoltare prejudiciată.

(5) Contravenţiei prevăzute la alin. (2) îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

CAPITOLUL V

Formarea profesională şi pregătirea personalului de cercetare-dezvoltare

Art. 26. – Perfecţionarea profesională a personalului de cercetare-dezvoltare se realizează în principal prin următoarele forme:

1. a) doctorat;
2. b) programe de formare continuă;
3. c) programe de documentare şi schimburi de experienţă la nivel naţional şi internaţional;
4. d) programe de specializare şi de cooperare interdisciplinare, la nivel naţional şi internaţional;
5. e) învăţământ postuniversitar, organizat potrivit legii;
6. f) burse de perfecţionare şi stagii de pregătire şi documentare realizate în ţară sau în strainătate;
7. g) manifestări ştiinţifice din ţară sau din străinătate.

Art. 27. – În vederea sprijinirii instruirii şi mobilităţii personalului de cercetare-dezvoltare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi ordonatorii principali de credite care finanţează activităţi de cercetare-dezvoltare pot înfiinţa, în condiţiile legii, centre de instruire pentru personalul de cercetare-dezvoltare, precum şi din alte domenii.

Art. 28. – Personalul cu funcţii de conducere este obligat să se perfecţioneze în domeniul managementului pentru cercetare-dezvoltare. Pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi menţinerea în aceste funcţii, care presupun şi responsabilitate administrativă, se organizează stagii de pregătire şi perfecţionare în domeniul managementului pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 29. – Finanţarea activităţilor de formare profesională continuă se asigură din fonduri prevăzute cu această destinaţie în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor sau ale unităţilor de cercetare-dezvoltare, precum şi în programele de formare profesională finanţate din surse interne şi internaţionale.

Art. 30. – Personalul de cercetare-dezvoltare care urmează o formă de specializare în ţară sau în străinătate este obligat să se angajeze, în scris, că va lucra în cadrul unităţii între 1 an şi 5 ani, proporţional cu costurile şi durata specializării. În cazul nerespectării acestui angajament pentru motive imputabile salariatului, acesta va suporta contravaloarea specializării.

CAPITOLUL VI

Mobilitatea personalului de cercetare-dezvoltare

Art. 31. – Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi ordonatorii principali de credite care finanţează activităţi de cercetare-dezvoltare asigură cadrul de reglementare compatibil cu spaţiul european şi mondial al cercetării-dezvoltării, pentru accesul cercetătorilor la patrimoniul tehnic şi ştiinţific, în condiţiile legii, şi pentru asigurarea unor condiţii atractive de muncă.

Art. 32. – (1) În instituţiile şi în unităţile de cercetaredezvoltare pot fi cuprinşi studenţi care să lucreze în colective de specialişti din unităţile respective.

(2) Instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare pot acorda studenţilor din ultimii doi ani burse de studii. Plata acestor burse va fi condiţionată de obligaţia absolvenţilor de a se angaja, pe o perioadă determinată, prin angajamentul încheiat sub formă de contract, în unitatea de cercetare-dezvoltare finanţatoare. Cuantumul burselor va acoperi cheltuielile de studii.

Art. 33. – (1) Academia Română, academiile de ramură, institutele de învăţământ superior şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare pot propune autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare constituirea, pe perioade determinate, de centre sau colective mixte de specialişti, pentru realizarea unor strategii de ramură sau sectoriale până la finalizarea acestora. Modalitatea de constituire şi funcţionare a centrelor şi colectivelor mixte de specialişti se stabileşte prin ordin ai conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) Centrele sau colectivele mixte prevăzute la alin. (1) utilizează în comun mijloacele financiare şi materiale de care dispun, în scopul gestionării raţionale a potenţialului uman de cercetare.

Art. 34. – Pentru completarea şi dezvoltarea potenţialului uman angrenat în cercetare-dezvoltare, în programele instituţiilor de învăţământ superior vor fi cuprinse activităţi pentru pregătirea şi stimularea angajării tinerilor în instituţii sau în unităţi de cercetare-dezvoltare.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 35. – (1) Personalul de cercetare-dezvoltare atestat, care revine în activitatea de cercetare-dezvoltare după părăsirea acesteia pentru motive care nu îi sunt imputabile, se încadrează la gradul ştiinţific dobândit anterior.

(2) Personalul atestat ştiinţific poate exercita prin cumul de funcţii activităţi în cercetare-dezvoltare, învăţământ şi/sau producţie, în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Beneficiază de rezervarea postului şi pot exercita cumulat activităţi de cercetare-dezvoltare, la gradul ştiinţific dobândit, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale şi al administraţiei publice centrale ori în serviciile publice descentralizate ale acesteia, precum şi cele alese sau numite de Parlament în alte organe şi organisme centrale ale statului, precum şi cele alese în conducerea Academiei Române.

Art. 351. – (1) Vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare – dezvoltare este de 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), la cerere, personalul de cercetare – dezvoltare se poate pensiona în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

    (articol introdus prin art. unic din Legea nr. 69/2018, în vigoare de la 23 martie 2018)

Art. 36. – (1) Cercetătorii ştiinţifici gradul I pensionaţi pot desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de cercetare-dezvoltare, salarizate prin cumul sau prin plata cu ora.

(2) La cerere, cercetătorii ştiinţifici gradul I pot fi menţinuţi în continuare în funcţii de cercetare-dezvoltare, după împlinirea vârstei legale de pensionare, cu aprobarea anuală a consiliului ştiinţific.

(3) Personalul didactic universitar poate funcţiona ca personal de cercetare asociat în instituţiile, unităţile sau structurile de cercetare-dezvoltare ale acestora, cu participare la conducerea şi execuţia programelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare, precum şi la valorificarea rezultatelor acestora.

(4) Personalul didactic universitar poate încheia contracte sau convenţii de cooperare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică pe durată determinată cu instituţiile, unităţile sau structurile de cercetare-dezvoltare ale acestora, în vederea participării la coordonarea şi execuţia programelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare din Planul naţional sau planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare.

Art. 37. – Cetăţenilor români care au lucrat în străinătate în cercetare-dezvoltare li se echivalează integral, la cerere, vechimea în specialitate, pe baza documentelor care atestă acest lucru.

Art. 38. – În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va elabora Codul de etică şi deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

1. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

1. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucureşti, 8 iulie 2003.

Nr. 319.

*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

    Lista actelor modificatoare:

1. 23 martie 2018 – Legea nr. 69/2018 pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare – dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 20 martie 2018.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică

    În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 1 pct. VI.1 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

[{*}] Art. 1. – Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea experimentală şi inovarea sunt principalele activităţi creatoare de cunoaştere şi generatoare de progres economic şi social, încurajate şi sprijinite de către stat conform Constituţiei României, republicată, şi prezentei ordonanţe. (articol modificat prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 2.

[{*}] (1) Activitatea de cercetare – dezvoltare cuprinde cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea experimentală şi inovarea bazată pe cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală. Cercetarea ştiinţifică cuprinde cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă. (alineat modificat prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

(2) Definiţiile termenilor utilizaţi în cuprinsul ordonanţei sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă.

[{*}] (3) Definiţiile prevăzute la alin. (2) se pot detalia prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare, cu consultarea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi academiilor de ramură, în acord cu legislaţia Uniunii Europene şi bunele practici internaţionale. (alineat introdus prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 1 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

    (articol modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 3. – (1) În România activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritate naţională şi are un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă.

(2) Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării, denumită în continuare Strategie naţională, defineşte politica statului în vederea realizării obiectivelor de interes naţional în acest domeniu şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Guvernul promovează, susţine, dezvoltă şi stimulează activitatea de cercetare-dezvoltare de interes naţional, scop în care:

1. a) adoptă politici de stimulare şi coordonare la nivel naţional a activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare;

[{*}] b) asigură pentru cercetare – dezvoltare 1% din PIB şi instituie structuri organizatorice corespunzătoare pentru administrarea fondurilor respective, conform prevederilor prezentei ordonanţe; (literă modificată prin art. I pct. 31 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

1. c) elaborează politici şi emite reglementări pentru crearea în economie a unui mediu favorabil, protecţia patrimoniului ştiinţific naţional, pentru difuzarea, absorbţia şi valorificarea rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare în scopul dezvoltării economice durabile, al creşterii bunăstării şi calităţii vieţii, al îmbogăţirii patrimoniului naţional şi internaţional al cunoaşterii.

Art. 4. – (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, este organul administraţiei publice centrale de specialitate, care exercită atribuţiile autorităţii de stat pentru domeniul cercetării-dezvoltării.

(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare are, în principal, următoarele atribuţii în domeniu:

1. a) elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale;
2. b) asigurarea cadrului instituţional pentru aplicarea Strategiei naţionale;
3. c) coordonarea la nivel naţional a politicilor guvernamentale;
4. d) stimularea, susţinerea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţii de cercetare-dezvoltare.
5. e) conducerea, în cazuri deosebite, a unor programe de cercetare-dezvoltare şi inovare sau părţi din acestea. (literă introdusă prin art. I pct. 2 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(3) Ordonatorii de credite, inclusiv Academia Română, care au alocate prin buget fonduri pentru cercetare, finanţează din acestea programe proprii sau sectoriale de cercetare, inclusiv granturi de cercetare, corelate cu strategia şi politicile naţionale în domeniu.

Art. 5. – (1) Dreptul de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare este recunoscut oricărei persoane fizice sau juridice.

(2) Dreptul de acces liber la fondurile publice destinate activităţii de cercetare-dezvoltare este garantat în condiţii de competenţă şi cu respectarea prevederilor legale şi contractuale privind drepturile de proprietate intelectuală şi de utilizare a rezultatelor.

(3) Libertatea de organizare şi desfăşurare a activităţilor de cercetare-dezvoltare este garantată şi este corelată cu asigurarea resurselor financiare, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a principiilor de etică profesională privind efectele adverse sau dăunătoare ale aplicării rezultatelor ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului.

(4) Pentru cazurile care nu sunt reglementate de legislaţia privind proprietatea intelectuală, se garantează persoanelor prevăzute la alin. (1) dreptul de participare la beneficiile rezultate, în condiţii contractuale specificate, precum şi dreptul de preemţiune în contractarea lucrărilor de continuare a activităţilor de cercetare-dezvoltare, valorificare a rezultatelor sau de transfer tehnologic al acestora.

CAPITOLUL II

Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare

SECŢIUNEA 1 Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii de cercetare-dezvoltare

SECŢIUNEA a 2-a Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare

SECŢIUNEA a 3-a Resurse umane

SECŢIUNEA 1

Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii de cercetare-dezvoltare

[{*}] Art. 6. – Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de drept public şi de drept privat care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. (articol modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 7. – În sistemul naţional de cercetare – dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de unităţi şi instituţii de drept public:

1. a) institute naţionale de cercetare – dezvoltare;

[{*}] b) institute, centre sau staţiuni de cercetare – dezvoltare din subordinea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România sau a academiilor de ramură; (literă modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare – dezvoltare organizate ca instituţii publice ori de drept public, inclusiv institutele de cercetare – dezvoltare cu personalitate juridică ale instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate; (literă modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] d) instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, institute sau structuri de cercetare – dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare; (literă modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] e) centre internaţionale de cercetare – dezvoltare, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale; (literă modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] f) institute sau centre de cercetare – dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome, cu sau fără personalitate juridică; (literă modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] g) alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea – dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite, cu sau fără personalitate juridică. (literă modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

    (articol modificat prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 8. – În sistemul naţional de cercetare – dezvoltare sunt cuprinse, de asemenea, următoarele categorii de unităţi şi instituţii de drept privat:

[{*}] a) institute sau centre de cercetare – dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de utilitate publică; (literă modificată prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 4 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] b) instituţii de învăţământ superior particulare acreditate, institute sau structuri de cercetare – dezvoltare ale acestora, cu sau fără personalitate juridică; (literă modificată prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 4 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

1. c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare – dezvoltare organizate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial;
2. d) alte organizaţii neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de activitate şi cercetarea – dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite;
3. e) societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetarea – dezvoltarea;
4. f) societăţi comerciale care au în obiectul de activitate şi cercetarea – dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite.

    (articol modificat prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

Art. 81. – În sensul prezentei ordonanţe, unităţile de cercetare – dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8 sunt fie o unitate cu personalitate juridică, fie o structură de cercetare – dezvoltare fără personalitate juridică care este constituită în cadrul unei persoane juridice. Unitatea de cercetare – dezvoltare fără personalitate juridică îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

1. a) este înfiinţată printr-o decizie a conducerii persoanei juridice, conform legii;
2. b) are o misiune şi un regulament propriu de funcţionare în cadrul persoanei juridice şi o titulatură proprie;
3. c) are personal şi conducere proprii;
4. d) activitatea unităţii este înregistrată distinct în cadrul contabilităţii persoanei juridice, conform legii.

    (articol introdus prin art. I pct. 6 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

Art. 82. – (1) În vederea înscrierii în Registrul potenţialilor contractori, gestionat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, unităţile şi instituţiile de drept public, precum şi cele de drept privat prevăzute la art. 7 şi 8 se supun evaluării capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare – dezvoltare şi inovare.

(2) În vederea evaluării prevăzute la alin. (1), autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare elaborează şi aprobă prin ordin procedura şi metodologia de evaluare a capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare – dezvoltare şi inovare, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

    (articol introdus prin art. unic pct. 1 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

[{*}] Art. 9. – (1) Institutul naţional de cercetare-dezvoltare este o formă de organizare juridică, reglementată prin prezenta ordonanţă şi care se înregistrează ca atare la registrul comerţului.

(2) Formele de organizare ale celorlalte categorii de unităţi şi instituţii prevăzute la art. 7 şi 8 sunt reglementate prin legi specifice.

    (articol abrogat de la 16 iulie 2003 prin art. I pct. 6 din Legea nr. 324/2003)

Art. 10. – (1) Activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul public sau privat poate fi desfăşurată şi în cadrul unor forme asociative, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Activitatea de cercetare-dezvoltare se poate desfăşura şi individual, în regim economic, de către persoane fizice autorizate conform prevederilor legale.

Art. 11. – (1) Unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca institute naţionale sau ca instituţii publice se înfiinţează sau se reorganizează prin hotărâre a Guvernului, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Prin hotărâre a Guvernului de înfiinţare şi/sau de organizare şi funcţionare a unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) se stabilesc denumirea, obiectul de activitate, sediul şi patrimoniul, precum şi bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare, şi date în administrare acestora.

(3) Unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca societăţi comerciale cu capital majoritar de stat se înfiinţează şi se reorganizează prin hotărâre a Guvernului, pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor.

Art. 12.

[{*}] (1) În cadrul fiecărei instituţii şi unităţi de cercetare – dezvoltare de drept public funcţionează un consiliu ştiinţific, care are ca scop elaborarea strategiei de cercetare – dezvoltare şi inovare a instituţiei sau a unităţii şi a programelor proprii de cercetare – dezvoltare şi inovare, precum şi luarea măsurilor necesare pentru realizarea acestora. (alineat modificat prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului ştiinţific se aprobă de consiliul de administraţie al unităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1).

[{*}] Art. 13.

[{*}] (1) Instituţiile şi unităţile de cercetare – dezvoltare de drept public pot desfăşura activităţi de microproducţie şi pot oferi servicii specifice, potrivit regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii şi prevederilor legale corespunzătoare. Activităţile şi serviciile pot fi desfăşurate inclusiv prin asociere în participaţiune, numai în scopul realizării unor obiective de cercetare, precum şi pentru stimularea transferului rezultatelor activităţii de cercetare – dezvoltare, potrivit regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii şi prevederilor legale corespunzătoare, cu aprobarea organului administraţiei publice centrale în subordinea sau coordonarea căruia funcţionează instituţia sau unitatea de drept public. (alineat modificat prin art. I pct. 8 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 5 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

(2) Instituţiile şi unităţile de drept privat dispun de autonomie în exploatarea rezultatelor activităţii proprii de cercetare – dezvoltare, conform legii.

    (articol modificat prin art. I pct. 8 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

Art. 14. – (1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare cu capital privat se pot organiza în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare cu capital majoritar de stat, organizate ca societăţi comerciale, se pot privatiza în condiţiile legii şi cu respectarea normelor specifice privind privatizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

[{*}] (3) Unităţile de cercetare – dezvoltare privatizate nu pot păstra în patrimoniu documentaţiile, colecţiile sau bazele de date de interes naţional acumulate până la data privatizării. Aceste documentaţii, colecţii sau baze de date de interes naţional, stabilite conform prevederilor art. 75 alin. (3), se depun la institutele naţionale sau la instituţiile publice desemnate în acest scop de organul central în subordinea sau coordonarea căruia se găseşte instituţia sau unitatea de cercetare – dezvoltare ce se privatizează. (alineat modificat prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 6 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] (4) În cazul brevetelor de invenţie cu obiect care se încadrează în categoria celor prevăzute la alin. (3) sau care conţin informaţii clasificate, calitatea de titular al acestora se transmite institutelor naţionale sau instituţiilor publice de cercetare – dezvoltare desemnate în acest scop de organul central în subordinea sau coordonarea căruia se găseşte instituţia sau unitatea de cercetare – dezvoltare ce se privatizează. (alineat modificat prin art. I pct. 91 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 7 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

Art. 15. – (1) Unităţile şi instituţiile prevăzute la art. 7 şi 8 pot participa în nume propriu la cooperarea tehnicoştiinţifică internaţională şi pot încheia în mod direct contracte privind aceste activităţi, în condiţiile legii; contractele, precum şi utilizarea rezultatelor cercetării se vor înscrie în termenii utilizaţi în acordurile internaţionale la care România este parte.

[{*}] (2) Rezultatele cercetărilor care sunt proprietate publică a statului se pot utiliza în cadrul cooperării internaţionale, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi cu aprobarea Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 10 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 16. – Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare care beneficiază de finanţare şi din fonduri publice sunt obligate să asigure:

1. a) dezvoltarea bazei tehnico-ştiinţifice, actualizarea documentaţiei ştiinţifice de interes naţional, precum şi utilizarea acestora cu prioritate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;
2. b) urmărirea realizării transferului tehnologic;

[{*}] c) adoptarea unor structuri organizatorice şi a unui management performante, urmând cele mai bune practici utilizate pe plan mondial; (literă modificată prin art. I pct. 11 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

1. d) eliminarea posibilităţilor de generare a unor acte de concurenţă neloială.
2. e) condiţii optime de activitate şi de dezvoltare profesională pentru personalul de cercetare, cu respectarea prevederilor legale; (literă introdusă prin art. I pct. 10 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)
3. f) sprijin administrativ pentru personalul de cercetare – dezvoltare, astfel încât să se permită acestuia focalizarea pe activităţile ştiinţifice, iar timpul alocat pentru activităţi administrative de către personalul de cercetare – dezvoltare care nu ocupă funcţii de conducere sau administrative să nu depăşească, în medie, 10% din timpul de lucru al acestuia. (literă introdusă prin art. I pct. 10 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)
4. g) în cazul în care unităţile şi instituţiile de drept public sau de drept privat desfăşoară pe lângă activitatea de cercetare şi activităţi de natură economică, pentru a evita subvenţionarea încrucişată a activităţii economice şi a nu intra sub incidenţa art. 107 alin. (1) din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, cele două tipuri de activităţi şi costurile de finanţare vor fi evidenţiate distinct în declaraţiile financiare anuale ale acestor organizaţii. (literă introdusă prin art. unic pct. 2 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

SECŢIUNEA a 2-a

Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare

[{*}] Art. 17. – (1) Institutul naţional de cercetare-dezvoltare – INCD, reglementat prin prezenta ordonanţă, denumit în continuare institut naţional, reprezintă o formă de organizare instituţională specifică activităţilor de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a asigura desfăşurarea acestor activităţi, precum şi consolidarea competenţei ştiinţifice şi tehnologice în domeniile de interes naţional, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României.

(2) Institutul naţional este persoană juridică română care are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare şi care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, calculează amortismente şi conduce evidenţa contabilă în regim economic.

[{*}] (3) Institutul naţional are patrimoniu propriu şi administrează patrimoniul public şi privat al statului pentru asigurarea desfăşurării activităţii şi funcţionează în coordonarea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Patrimoniul propriu al institutelor naţionale nu poate fi înstrăinat decât prin lege. (alineat modificat prin art. I pct. 101 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 8 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

(4) Institutul naţional participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniul specific, desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia naţională de cercetare, constituie baze de competenţă ştiinţifică şi tehnologică, de expertiză, de perfecţionare a resurselor umane şi de documentare ştiinţifică şi tehnică.

(5) Institutul naţional poate desfăşura, în secundar, activităţi comerciale şi de producţie, conform regulamentului propriu, şi se poate înregistra la registrul comerţului ca INCD.

(51) În cazul în care institutul naţional realizează şi activităţi comerciale şi de producţie conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, evidenţa contabilă a acestor activităţi se va realiza în mod distinct faţă de activităţile de cercetare-dezvoltare, care nu au drept scop obţinerea de profit, astfel încât să fie asigurată identificarea clară pentru fiecare dintre cele două tipuri de activităţi a veniturilor şi cheltuielilor aferente şi să se elimine orice posibilitate de subvenţionare încrucişată. (alineat introdus prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 58/2006 (publicată la 31 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007)

(6) Formele de organizare ale celorlalte categorii de unităţi şi instituţii prevăzute la art. 7 şi 8 sunt reglementate prin legi specifice.

    (articol modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 18. – (1) Înfiinţarea institutului naţional se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza rezultatelor evaluării privind îndeplinirea condiţiilor pentru acreditare, conform prevederilor art. 33, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare, la propunerea organului administraţiei publice centrale coordonator în domeniul de activitate al unităţii, a Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi academiilor de ramură.

(2) Înfiinţarea şi acreditarea unui institut naţional trebuie să asigure concentrarea resurselor financiare şi umane din domeniile de cercetare ale institutului.

(3) Evaluarea capacităţii de cercetare – dezvoltare pentru acreditarea unui institut naţional se realizează în conformitate cu prevederile art. 33.

(4) Institutul naţional care, în urma evaluării, nu obţine acreditarea sau reacreditarea, se reorganizează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare sau de organul administraţiei publice centrale în coordonarea căruia funcţionează.

    (articol modificat prin art. I pct. 11 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 9 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

Art. 19. – (1) Prin actul de înfiinţare al institutului naţional se stabilesc denumirea şi sediul principal, obiectul de activitate, patrimoniul şi organul administraţiei publice centrale în coordonarea căruia funcţionează şi se aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare.

[{*}] (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a institutului naţional se întocmeşte pe baza regulamentului-cadru, elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 14 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(3) Structura organizatorică a institutului naţional este aprobată de organul administraţiei publice centrale în coordonarea căruia funcţionează.

[{*}] (4) Institutul naţional poate înfiinţa în cadrul structurii organizatorice subunităţi cu sau fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului său de activitate. Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile funcţionale din cadrul institutului naţional, precum şi cu terţii sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a institutului naţional. (alineat modificat prin art. I pct. 14 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 20. – Institutul naţional prevăzut la art. 7 este sprijinit financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiţii, dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi altele asemenea, respectându-se prevederile legale în vigoare. (articol modificat prin art. I pct. 15 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 21. – Conducerea institutului naţional se exercită de către consiliul de administraţie, format din 7 sau 9 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentatul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, reprezentantul organului administraţiei publice coordonator al institutului naţional, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, reprezentantul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi directorul general al institutului naţional, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, precum şi preşedintele Consiliului ştiinţific al institutului naţional. Consiliul de administraţie se numeşte prin ordin al conducătorului organului administraţiei publice coordonator, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare şi funcţionare şi hotărăşte în toate problemele privind activitatea institutului naţional, cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt date în competenţa altor organe.

Art. 22. – (1) Activitatea curentă a institutului naţional este condusă de directorul general, numit prin ordin al conducătorului organului administraţiei publice coordonator, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Directorul general, numit în condiţiile alin. (1), încheie un contract de management cu conducătorul autorităţii publice în coordonarea căreia funcţionează institutul naţional, conform metodologiei prevăzute la alin. (1). (alineat introdus prin art. I pct. 12 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

Notă:

    Reproducem mai jos prevederile art. VIII din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011:

„Art. VIII. – Prevederile art. 22 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.”

[{*}] Art. 23. – (1) Prin hotărârea Guvernului de înfiinţare sau reorganizare a institutului naţional se stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz.

(2) Institutul naţional administrează, cu diligenţa unui bun proprietar, bunuri proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii.

(3) Pentru valorificarea rezultatelor proprii de cercetare – dezvoltare, institutul naţional poate înfiinţa societăţi comerciale sau poate dobândi acţiuni sau părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale, conform legii, cu acordul consiliului de administraţie şi al consiliului ştiinţific al institutului. Pentru aceasta, institutul îşi poate angaja exclusiv experienţa ştiinţifică şi tehnologică acumulată, metode, tehnici, scheme, planuri, procedee, reţete sau alte forme de cunoaştere şi experienţă, inclusiv cele protejate prin titluri de proprietate intelectuală. (alineat introdus prin art. I pct. 13 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

    (articol modificat prin art. I pct. 16 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 24.

[{*}] (1) Institutul naţional întocmeşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, şi situaţii financiare conform reglementărilor contabile aplicabile. (alineat modificat prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 58/2006 (publicată la 31 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007)

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de organul administraţiei publice centrale coordonator, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

[{*}] (3) Situaţiile financiare anuale se aprobă de organul administraţiei publice centrale coordonator, în condiţiile legii. (alineat abrogat de la 6 august 2018 prin art. I pct. 131 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 222/2018)

Art. 25.

[{*}] (1) Profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se utilizează după cum urmează:

1. a) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;
2. b) 20% pentru cointeresarea personalului;
3. c) până la 60% se poate utiliza pentru finanţarea dezvoltării institutului naţional, în conformitate cu planul de investiţii şi dotări ale acestuia, aprobat de organul administraţiei publice centrale coordonator;

[{*}] d) restul rămâne la dispoziţia institutului naţional pentru desfăşurarea activităţii curente, inclusiv pentru cofinantarea proiectelor. (literă modificată prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 58/2006, astfel cum a fost modificată prin art. unic din Legea nr. 499/2006 (publicată la 29 decembrie 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007)

    (alineat modificat prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 58/2006 (publicată la 31 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007)

[{*}] (2) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (1) nu sunt utilizate cu destinaţia stabilită prin prezenta ordonanţă, ele se reportează în vederea utilizării în anul următor. (alineat modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 26.

[{*}] (1) În situaţia în care în cursul unui an încasările din veniturile institutului naţional nu sunt suficiente pentru acoperirea plăţilor ocazionate de cheltuielile curente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent. (alineat modificat prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 58/2006 (publicată la 31 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007)

[{*}] (2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea organului administraţiei publice centrale coordonator. (alineat modificat prin art. I pct. 14 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

Art. 27. – (1) În cazul angajării răspunderii contractuale sau delictuale a institutului naţional creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor proprii ale acestuia.

(2) Bunurile proprietate publică şi privată a statului sunt inalienabile şi nu pot fi constituite drept garanţii.

Art. 28. – (1) Institutul naţional hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează să fie realizate potrivit obiectului său de activitate, finanţarea efectuându-se din surse proprii şi credite bancare, cu excepţia investiţiilor care intră sub incidenţa art. 20 şi art. 49 alin. (5).

(2) Execuţia investiţiilor se adjudecă potrivit legii care reglementează achiziţiile publice.

SECŢIUNEA a 3-a

Resurse umane

[{*}] Art. 29. – (1) Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului uman de cercetare-dezvoltare şi a bazei de cunoştinţe în domeniu reprezintă un atribut important al politicii de cercetare, susţinut cu prioritate prin programele privind resursele umane.

(2) Autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare urmăreşte şi identifică bunele practici pentru activităţile de cercetare – dezvoltare din ţările Uniunii Europene şi ale Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică şi organizează popularizarea lor în vederea adoptării acestora de către instituţiile şi unităţile de cercetare – dezvoltare. (alineat introdus prin art. I pct. 15 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

    (articol modificat prin art. I pct. 18 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 30. – (1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare urmăreşte creşterea potenţialului naţional de cercetare şi solicită Academiei Române şi academiilor de ramură, instituţiilor de învăţământ superior, institutelor naţionale şi instituţiilor publice din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare să elaboreze şi să aplice programe privind formarea şi dezvoltarea resurselor umane utilizate în cercetare. Programele astfel elaborate vor fi sintetizate în Strategia resurselor umane din activitatea de cercetare-dezvoltare, parte componentă a Strategiei naţionale.

(2) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, care beneficiază de facilităţile prevăzute în prezenta ordonanţă, vor asigura stabilizarea personalului atestat pe grade ştiinţifice, vor lua măsuri speciale pentru motivarea tinerilor de a desfăşura activităţi în acest domeniu şi vor menţine şi vor dezvolta potenţialul uman de cercetare implicat în domenii de vârf, prin angajarea anuală a unui număr de absolvenţi şi specialişti cu cea mai bună pregătire, cel puţin egal cu numărul de personal cu studii superioare plecat din institut în anul anterior, cu excepţia situaţiilor ce rezultă din restructurări. Promovarea cercetătorilor se face ţinându-se seama, în principal, de performanţa ştiinţifică, confirmată la nivel naţional şi internaţional.

Art. 31. – (1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare evaluate în condiţiile art. 33, academiile de ramură şi instituţiile de învăţământ superior acreditate organizează şi participă, cu prioritate, la programele de formare profesională a persoanelor cu studii superioare din domeniu.

(2) Instituţiile de învăţământ superior, academiile de ramură, institutele de cercetare şi cele de cercetare-dezvoltare pot colabora pe bază de reciprocitate în promovarea unor programe de formare continuă, doctorate, teme de cercetare, în practica studenţilor şi alte asemenea activităţi.

(3) Finanţarea programelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face conform prevederilor legale în vigoare şi reglementărilor specifice stabilite la nivelul unităţilor organizatoare.

[{*}] (4) Studenţii din instituţiile de învăţământ superior acreditate şi doctoranzii pot face parte din colectivele de cercetare şi participă efectiv la rezolvarea problemelor din cadrul contractelor de cercetare. Studenţii şi doctoranzii care participă la rezolvarea problemelor din cadrul contractelor de cercetare pot fi remuneraţi conform legii. (alineat modificat prin art. I pct. 19 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 32. – Cercetătorii ştiinţifici pot fi conducători de doctorat, conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. (articol modificat prin art. I pct. 16 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}]

CAPITOLUL III

Evaluarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică

(titlu modificat prin art. I pct. 21 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 33.

[{*}] (1) Institutele naţionale de cercetare – dezvoltare pot fi evaluate în vederea acreditării din punctul de vedere al activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare. (alineat modificat prin art. unic pct. 21 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), până la data de 31 decembrie 2018, unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare – dezvoltare pot fi evaluate din punctul de vedere al activităţii de cercetare – dezvoltare pe bază de criterii de evaluare în vederea certificării, de către Colegiul Consultativ pentru Cercetare – Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare Colegiul consultativ, organizat în condiţiile art. 44. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 3 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 241/2018)

(12) Pentru instituţiile de învăţământ superior cu grad ridicat de încredere, evaluarea instituţională reprezintă şi certificarea pentru activitatea de cercetare ştiinţifică. (alineat introdus prin art. unic pct. 31 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 3 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (2) Normele metodologice pentru evaluarea în vederea acreditării instituţiilor prevăzute la alin. (1) se elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare, cu consultarea Colegiului consultativ, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. unic pct. 32 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 4 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (21) Normele metodologice pentru evaluarea în vederea certificării prevăzută la alin. (11) se elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare, cu consultarea Colegiului consultativ, a Academiei Române şi a academiilor de ramură, a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, a altor consilii consultative de nivel naţional din domeniul cercetării – dezvoltării, a organizaţiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării – dezvoltării şi a mediului economic şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 4 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 5 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (22) Criteriile de evaluare prevăzute la alin. (2) includ obligatoriu aspectele privind capacitatea şi performanţa în plan ştiinţific şi/sau tehnic, realizările în planul inovării şi transferului tehnologic. (alineat modificat prin art. unic pct. 4 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 6 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (3) Institutele naţionale certificate sau aflate în proces de certificare la momentul adoptării prezentei ordonanţe şi care obţin astfel certificarea îşi păstrează această calitate şi sunt considerate acreditate până la supunerea spre evaluare conform normelor prevăzute la alin. (2), dar nu mai mult decât perioada pentru care le-a fost acordată certificarea. (alineat modificat prin art. unic pct. 41 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 7 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (31) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), evaluarea unităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1) pentru perioada prevăzută la alin. (11) se realizează de către echipe formate din 5 experţi evaluatori specializaţi în domeniile ştiinţifice specifice unităţii evaluate şi a căror competenţă, prestigiu şi probitate profesională sunt recunoscute la nivel internaţional. Echipele de experţi evaluatori pot cuprinde şi evaluatori din străinătate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 5 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 8 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (4) Pentru fiecare unitate şi instituţie evaluată, echipa de experţi elaborează un raport care se face public pe site-ul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat modificat prin art. unic pct. 51 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 9 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (5) Pot fi certificate pentru activitatea de cercetare – dezvoltare numai unităţile şi instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) – e) şi g) şi la art. 8 lit. a) – d), care sunt clasificate la nivelurile A+, A sau A – ale clasificării prevăzute la alin. (1). (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 52 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 10 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pot fi certificate pentru activitatea de cercetare – dezvoltare numai unităţile şi instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) – e) şi g) şi la art. 8 lit. a) – c) şi e). (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 abrogarea art. unic pct. 6 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 11 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (6) În urma evaluării, Colegiul consultativ propune autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare aprobarea hotărârilor privind certificarea, recertificarea, neacordarea certificării sau retragerea certificării. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 61 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 12 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (61) În urma evaluării realizate în condiţiile alin. (11), Colegiul consultativ propune autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare aprobarea hotărârilor privind certificarea, recertificarea, neacordarea certificării sau retragerea certificării. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 7 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 13 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (7) Acreditarea sau reacreditarea se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani. (alineat modificat prin art. unic pct. 71 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 14 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (71) Certificarea sau recertificarea realizată în condiţiile alin. (11) se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 8 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 15 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (8) Unităţile şi instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) şi c) – e) sunt evaluate şi clasificate în vederea certificării la intervale de cel mult 5 ani, conform normelor metodologice prevăzute la alin. (2). (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 81 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 16 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (9) Unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare – dezvoltare, din alte categorii decât cele prevăzute la alin. (8), pot fi evaluate şi clasificate conform normelor metodologice prevăzute la alin. (2), la cerere. Intervalul dintre două evaluări şi clasificări succesive conform alin. (1) ale aceleiaşi unităţi sau instituţii nu poate fi mai mic de 2 ani. Pentru realizarea evaluării acestor entităţi, autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare percepe taxe de până la 8 salarii maxime ale unui cercetător ştiinţific gradul I din unităţi bugetare, care se fac venituri la bugetul de stat. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 81 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 16 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), unităţile şi instituţiile din alte categorii decât cele prevăzute la art. 7 lit. a) şi c) – e), pot fi evaluate conform normelor metodologice prevăzute la alin. (21), la cerere. Intervalul dintre două evaluări succesive ale aceleiaşi unităţi sau instituţii nu poate fi mai mic de 2 ani. Pentru realizarea evaluării acestor entităţi, autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare percepe taxe de până la 8 salarii maxime ale unui cercetător ştiinţific gradul I din unităţi bugetare, care se fac venituri la bugetul de stat. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 9 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 17 din Legea nr. 241/2018)

    (articol modificat prin art. I pct. 17 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 1 aprilie 2011)

Notă:

    Reproducem mai jos prevederile art. VII din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011:

„Art. VII. – Unităţilor şi instituţiilor din sistemul de cercetare – dezvoltare de interes naţional acreditate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe li se aplică în continuare prevederile specifice, până la expirarea acreditării sau până la data publicării hotărârii de neacordare a certificării conform art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”

[{*}] Art. 34. – (1) Atribuţiile Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, prevăzute de Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu atribuţiile stabilite la art. 33 alin. (1), (2) şi (4).

(2) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale organismelor de evaluare, atestare şi acreditare ale Academiei Române şi academiilor de ramură, respectiv ale Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, se stabilesc conform legislaţiei specifice a acestora.

    (articol abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 18 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

Art. 35.

[{*}] (1) Pentru activitatea de evaluare şi atestare, respectiv pentru activitatea de evaluare şi acreditare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare percepe de la unităţile şi instituţiile respective taxe de până la 8 salarii maxime ale unui cercetător principal gradul I din unităţi bugetare, care se fac venituri la bugetul de stat. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 19 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] (2) Pentru activitatea desfăşurată în afara activităţii de bază, membrii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi ai organelor de lucru ale acestuia sunt remuneraţi, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unităţile bugetare. Sumele necesare se prevăd în bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. (alineat abrogat de la 3 septembrie 2015 prin art. unic pct. 10 din O.G. nr. 41/2015)

[{*}] Art. 36. – (1) Atestarea capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare este obligatorie pentru unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare care doresc să participe la aceste activităţi finanţate din fonduri publice.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică la un an de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 33 alin. (4).

(3) După intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 33 alin. (4), unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare existente, inclusiv structurile subordonate acestora, pot solicita atestarea sau acreditarea, după caz, Academiei Române, academiilor de ramură, Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, respectiv Colegiului consultativ, conform prevederilor prezentei ordonanţe.

    (articol abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 20 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] Art. 37. – Reacreditarea se efectuează periodic, la maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al unităţii sau instituţiei de cercetare-dezvoltare. (articol abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 20 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

Art. 38. – Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice, pe baza Strategiei naţionale, sunt obligate:

1. a) să elaboreze strategii proprii;
2. b) să asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în planurile proprii;
3. c) să organizeze periodic verificări asupra activităţii economico-financiare, precum şi ale performanţelor de management al cercetării, în scopul îmbunătăţirii acestora;

[{*}] d) să raporteze anual autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare rezultatele şi performanţele ştiinţifice. Impactul acestora în economie şi în societate trebuie să fie dat publicităţii prin orice mijloace posibile, pentru o informare cât mai largă. (literă modificată prin art. I pct. 26 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

1. e) să îşi organizeze compartimente de marketing în vederea creşterii gradului de aplicabilitate a cercetărilor finanţate din fonduri publice.

[{*}]

CAPITOLUL IV

Strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare

(titlu modificat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 39. – (1) Strategia naţională stabileşte obiectivele de interes naţional şi cuprinde mijloacele pentru realizarea acestora. Obiectivele principale ale Strategiei naţionale sunt:

1. a) promovarea şi dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare pentru susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării şi a cunoaşterii;
2. b) integrarea în comunitatea ştiinţifică internaţională;
3. c) protecţia patrimoniului tehnico-ştiinţific românesc;
4. d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare;
5. e) dezvoltarea bazei materiale şi finanţarea activităţii de cercetare.

(2) Obiectivele Strategiei naţionale sunt în concordanţă cu obiectivele Programului de guvernare şi ale strategiilor sectoriale şi sunt stabilite pe baza consultării cu organele administraţiei publice centrale şi locale, cu Academia Română şi cu academiile de ramură, cu instituţiile de învăţământ superior, cu unităţile de cercetare-dezvoltare, cu marii agenţi economici, cu patronatele şi cu sindicatele.

(3) Strategia naţională se actualizează periodic, în funcţie de evoluţia economico-socială.

Art. 40. – (1) Pentru stabilirea priorităţilor Strategiei naţionale se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei, fără personalitate juridică, ca organ consultativ al Guvernului, în coordonarea primului-ministru.

[{*}] (2) Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei este constituit din maximum 9 membri, persoane recunoscute pentru experienţa în domeniu, din care cel puţin 4 sunt membri ai Colegiului consultativ la momentul numirii lor în Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei. Componenţa se aprobă prin decizie a primului ministru, pe baza propunerilor conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare, pentru un mandat de 5 ani. (alineat modificat prin art. I pct. 21 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei se adoptă prin consens în şedinţa de constituire a acestuia, la propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(4) Anual, Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei prezintă Guvernului, în cadrul unei şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi recomandările privind cercetarea ştiinţifică, transferul tehnologic, inovarea şi dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care se face public. (alineat introdus prin art. I pct. 22 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

Art. 41. – Implementarea Strategiei naţionale se realizează prin:

1. a) Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, denumit în continuare Plan naţional;

[{*}] b) planuri de cercetare ale autorităţilor publice centrale şi locale, denumite în continuare planuri sectoriale; (literă modificată prin art. I pct. 28 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

1. c) alte planuri, programe şi proiecte de cercetare.

Art. 42. – Planul naţional reprezintă instrumentul principal prin care se asigură:

[{*}] a) coordonarea, corelarea şi realizarea politicilor naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi al cunoaşterii; (literă modificată prin art. I pct. 29 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

1. b) corelarea politicilor din domeniul cercetării-dezvoltării şi al inovării cu priorităţile de dezvoltare economică şi socială susţinute de ansamblul politicilor guvernamentale;

[{*}] c) coerenţa şi continuitatea activităţilor din domeniul cercetării-dezvoltării, al cunoaşterii şi inovării. (literă modificată prin art. I pct. 29 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 43. – (1) Planul naţional conţine programe de cercetare-dezvoltare-inovare.

[{*}] (2) Programele cuprinse în Planul naţional, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se evaluează şi se detaliază anual de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. (alineat modificat prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 38/2004 (publicată la 31 ianuarie 2003), în vigoare de la 3 februarie 2004)

[{*}] (3) La elaborarea, evaluarea şi detalierea Planului naţional, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare consultă Colegiul consultativ, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Academia Română şi academiile de ramură, precum şi alţi factori interesaţi. (alineat modificat prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 38/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 4 din Legea nr. 230/2004, în vigoare de la 7 iunie 2004)

Art. 44.

[{*}] (1) Colegiul consultativ este principalul organ consultativ de specialitate, fără personalitate juridică, al autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare şi este format din cercetători şi cadre didactice universitare recunoscuţi/ recunoscute pe plan internaţional şi specialişti care provin din mediul economic. Structura şi componenţa Colegiului consultativ sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat modificat prin art. I pct. 23 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului consultativ, precum şi a organelor de lucru ale acestuia se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

[{*}] (3) Pentru activitatea desfăşurată, membrii Colegiului consultativ şi ai organelor de lucru ale acestuia sunt remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unităţile bugetare. (alineat modificat prin art. I pct. 6 din O.G. nr. 38/2004 (publicată la 31 ianuarie 2003), în vigoare de la 3 februarie 2004)

(4) Cheltuielile necesare funcţionării Colegiului consultativ sunt asigurate din bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 441. – (1) Pentru coordonarea ştiinţifică a unor programe din Planul naţional, autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare poate înfiinţa consilii consultative de nivel naţional, fără personalitate juridică. Structura, componenţa şi regulamentul de funcţionare ale acestor consilii se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare.

(2) Pentru activitatea desfăşurată, membrii consiliilor consultative de nivel naţional prevăzute la alin. (1) şi ai organelor de lucru ale acestora sunt remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare – dezvoltare stabilit pentru unităţile bugetare.

(3) Cheltuielile necesare funcţionării consiliilor consultative de nivel naţional prevăzute la alin. (1) sunt asigurate din bugetul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare.

    (articol introdus prin art. I pct. 24 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 45. – Planul naţional, inclusiv resursele financiare necesare, este elaborat şi administrat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se finanţează în sistem multianual. Cheltuielile anuale pentru realizarea Planului naţional se aprobă prin bugetul de stat, în concordanţă cu finanţarea multianuală angajată prin programele componente ale Planului naţional. Alocarea sumelor anuale pe programele componente ale Planului naţional se face prin ordin al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. (articol modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 46. – (1) Planurile sectoriale în domeniul cercetării-dezvoltării conţin programe şi proiecte de interes prioritar pentru domeniul respectiv, sunt aprobate prin ordin al ordonatorilor principali de credite şi se finanţează din bugetul acestora. Programele şi proiectele din planurile sectoriale sunt avizate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

[{*}] (2) La elaborarea planurilor sectoriale se solicită propuneri de teme de cercetare de la marii agenţi economici din domeniu, de la unităţile de cercetare, instituţii de învăţământ superior, patronate, sindicate, asociaţii profesionale şi alte structuri ale societăţii civile importante pentru domeniul respectiv. (alineat modificat prin art. I pct. 33 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(3) Implementarea strategiilor de ramură şi realizarea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare se asigură de unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare din domeniu, în urma atribuirii în sistem competiţional sau în mod direct de către ministerele de resort, academiile de ramură sau/şi de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, potrivit art. 47.

[{*}] Art. 47.

[{*}] (1) Conducerea programelor prevăzute în Planul naţional sau a altor planuri, programe sau proiecte de cercetare – dezvoltare şi inovare ale autorităţilor contractante se poate face direct de către acestea sau se poate atribui, în baza caracterului de recurenţă, Unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării, instituţiilor şi unităţilor cu profil de cercetare – dezvoltare şi inovare sau de management al activităţii de cercetare – dezvoltare şi inovare, academiilor de ramură, instituţiilor de învăţământ superior acreditate, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi operatorilor economici, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competiţional sau în mod direct, potrivit legii. (alineat modificat prin art. I pct. 25 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] (2) În vederea optimizării activităţii de conducere de programe se înfiinţează Centrul Naţional de Management Programe, instituţie publică cu personalitate juridică, cu finanţare extrabugetară, în subordinea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Management Programe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (alineat abrogat de la 1 iulie 2010 prin art. II pct. 2 din O.U.G. nr. 74/2010)

[{*}] (3) Veniturile extrabugetare ale Centrului Naţional de, Management Programe provin din activitatea de conducere a programelor finanţate din surse interne sau/şi internaţionale, precum şi din alte activităţi conexe. Sumele rămase necheltuite din aceste venituri la sfârşitul anului se reportează pentru anul următor. (alineat abrogat de la 1 iulie 2010 prin art. II pct. 2 din O.U.G. nr. 74/2010)

[{*}] (4) Autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare poate atribui direct Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul naţional. (alineat modificat prin art. II pct. 3 din O.U.G. nr. 74/2010, în vigoare de la 1 iulie 2010)

(5) Conducerea programelor şi a proiectelor finanţate în sistem competiţional din fonduri de la bugetul de stat se atribuie pe baza următoarelor proceduri de selectare a contractorilor:

1. a) licitaţie sau, după caz, proceduri competiţionale simplificate, dacă urmează să fie selectat un singur contractor, pentru procurarea serviciilor de conducere a programelor, serviciilor de conducere a unor proiecte de mare complexitate, bunurilor sau altor servicii;
2. b) evaluarea propunerilor de proiecte, dacă urmează să fie selectaţi mai mulţi contractori, pentru procurarea serviciilor de conducere şi/sau execuţie a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi de inovare.

(6) Stabilirea contractorilor pentru serviciile şi bunurile prevăzute la alin. (5) se poate face în mod direct, în situaţiile în care acestea nu pot fi procurate din mai multe surse.

(7) Atribuirea conducerii programelor şi realizării lucrărilor se face pe bază contractuală, conform normelor metodologice prevăzute la art. 60 alin. (2).

[{*}] (8) Fiecărui conducător de program i se pot atribui programe/subprograme/module din Planul naţional de cercetare – dezvoltare şi inovare. (alineat modificat prin art. unic pct. 101 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 18 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

    (articol modificat prin art. I pct. 34 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

CAPITOLUL V

Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare

Art. 48. – Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare desfăşurată de unităţile şi instituţiile din cadrul sistemului naţional de cercetare se constituie din:

1. a) fonduri de la bugetul de stat;
2. b) fonduri atrase de la agenţi economici;

[{*}] c) fonduri provenite din programe şi/sau cooperări internaţionale; (literă modificată prin art. I pct. 35 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

c1) fonduri acordate de fundaţii sau provenind din alte surse private; (literă introdusă prin art. I pct. 26 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

1. d) alte fonduri constituite conform legii.

[{*}] Art. 49.

[{*}] (1) Fondurile alocate anual în bugetul de stat pentru activitatea de cercetare – dezvoltare reprezintă o prioritate a României. (alineat modificat prin art. I pct. 27 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 11 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

[{*}] (2) Activităţilor de cercetare-dezvoltare finanţate sau cofinanţate din fonduri publice li se aplică cota zero pentru taxa pe valoarea adăugată. (alineat abrogat de la 31 august 2003 prin art. IV alin. (1) din O.G. nr. 86/2003)

[{*}] (3) Din fonduri publice se alocă sume pentru acţiuni finanţate pe bază de programe, precum şi pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condiţiile legii, asigurându-se anual o creştere a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut. (alineat modificat prin art. unic pct. 11 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

    NOTĂ UTG: Prevederile art. 49 alin. (3) din prezenta ordonanţă nu se aplică în anul 2010. (Conform art. IX din O.U.G. nr. 114/2009, în vigoare de la 29 decembrie 2009)

[{*}]     NOTĂ UTG: Prevederile art. 49 alin. (3) din prezenta ordonanţă se aplică începând cu anul 2023. (Conform art. XI alin. (2) din O.U.G. nr. 130/2021, în vigoare de la 18 decembrie 2021)

(4) Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizează cu prioritate pentru finanţarea obiectivelor din Strategia naţională şi Planul naţional, precum şi pentru finanţarea activităţilor unităţilor de cercetare care obţin finanţare parţială pe programe internaţionale, la care statul român contribuie cu fonduri, conform acordurilor încheiate cu partenerii străini.

(5) Se finanţează de la bugetul de stat, prin fonduri alocate în acest scop, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea, dezafectarea şi paza instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, în limita fondurilor bugetare alocate anual.

[{*}] (6) Cheltuielile necesare pentru realizarea sau achiziţionarea de noi instalaţii şi obiective speciale de interes naţional, precum şi cheltuielile necesare pentru dezvoltarea instalaţiilor şi obiectivelor existente reprezintă cheltuieli de investiţii finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli se cuprind în proiectele bugetului de stat, pe baza listei de investiţii, elaborată de ordonatorii principali de credite, la propunerea academiilor care au în subordine/coordonare institutele şi staţiunile de cercetare, a institutelor naţionale din coordonarea acestora şi cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat modificat prin art. I pct. 271 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 12 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

(7) Lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional pentru care se alocă fonduri de la bugetul de stat se stabileşte şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(8) Conducerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare aprobă prin ordin criteriile de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional.

    (articol modificat prin art. I pct. 36 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 50.

[{*}] (1) Fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1) se utilizează şi pentru finanţarea obiectivelor planurilor sectoriale, pentru finanţarea programului – nucleu, inclusiv pentru contracte în regim de cofinanţare, în completarea resurselor financiare ale contractorilor, în scopul realizării unor activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare prin proiecte din cadrul planurilor şi programelor prevăzute la art. 41, precum şi din cadrul planurilor şi programelor internaţionale la care pot participa persoane fizice sau juridice române. (alineat modificat prin art. unic pct. 111 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 19 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1), pentru perioada prevăzută la art. 33 alin. (11), se utilizează şi pentru finanţarea obiectivelor planurilor sectoriale şi programelor – nucleu, precum şi pentru contracte în regim de cofinanţare, în completarea resurselor financiare ale agenţilor economici beneficiari, în scopul realizării unor activităţi de cercetare cu forţe proprii sau în colaborare cu unităţi şi instituţii de cercetare prevăzute la art. 7 şi 8. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 12 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 20 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (2) Institutele naţionale acreditate conform art. 33 pot fi sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea de investiţii pentru dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi alte active corporale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (alineat modificat prin art. unic pct. 121 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 21 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

    (articol modificat prin art. I pct. 28 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 1 aprilie 2011)

Art. 51. – Ordonatorii principali de credite, care au alocate prin bugetul de stat sume pentru cercetare ştiinţifică, le utilizează pentru finanţarea programelor proprii, inclusiv pentru granturi de cercetare.

Art. 52. – Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din fonduri de la bugetul de stat se face astfel:

1. a) prioritar, în sistem competiţional, pe programe şi proiecte;
2. b) în sistem direct.

Art. 53. – (1) În vederea asigurării finanţării în sistem competiţional, pe programe, a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare elaborează, planifică şi execută:

1. a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului naţional, detaliat pe programele componente, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului o dată cu aprobarea Planului naţional;
2. b) alocaţia bugetară anuală pentru Planul naţional, încadrată în limita bugetului multianual total aprobat, actualizat cu rata inflaţiei, după caz, precum şi în prevederile anuale ale bugetului de stat;
3. c) plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor pentru programele din Planul naţional, o dată cu legea bugetului de stat;
4. d) alocaţiile bugetare anuale pentru alte programe sau sisteme de finanţare competiţională care nu se includ în Planul naţional;
5. e) alocaţiile bugetare anuale pentru alte categorii de cheltuieli, prevăzute şi detaliate conform art. 58.

(2) Alocaţia bugetară anuală pentru Planul naţional se constituie ca buget anual de plăţi şi se detaliază pe programele în derulare sau care se lansează în anul respectiv, în funcţie de necesarul de plăţi estimat pentru fiecare program.

(3) Stabilirea bugetelor anuale de plăţi pentru programele din Planul naţional, în conformitate cu legile bugetare anuale, se face prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, după aprobarea prin lege a bugetului de stat.

(4) Plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor, aprobat prin legile bugetare anuale, pentru programele din Planul naţional reprezintă nivelul maxim de contractare din anul curent, pentru fiecare din anii următori, a sumelor aferente programelor a căror execuţie se realizează pe unul sau mai mulţi ani. Angajamentele cumulate din anii anteriori şi până la finele anului curent, pentru anul următor, nu pot depăşi bugetul aprobat pentru anul curent. Pentru următorii 2 ani angajamentele cumulate nu pot depăşi 75%, respectiv 65% din bugetul aprobat pentru anul în curs.

Art. 54. – Alocaţiile bugetare anuale pentru programele sau sistemele de finanţare competiţională neincluse în Planul naţional se detaliază pe domeniile şi/sau obiectivele specifice acestora, în funcţie de necesarul de plăţi estimat pentru fiecare, pentru contractele noi şi în derulare, prin ordin al ordonatorului principal de credite.

Art. 55. – (1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare prevede anual în proiectul bugetului propriu resursele financiare necesare realizării politicilor în domeniul cercetării şi în domeniul stimulării inovării.

(2) În bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se înscrie o sumă globală de la bugetul de stat pentru realizarea programelor prevăzute în Planul naţional.

Art. 56. – (1) Programele prevăzute în Planul naţional cuprind activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, care se finanţează din suma prevăzută în bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, precum şi din alte surse de finanţare care pot fi atrase în acest scop.

(2) Programele sunt anuale sau multianuale.

Art. 57. – (1) Suma globală alocată de la bugetul de stat prin bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în vederea realizării programelor Planului naţional, se contractează cu conducătorii de programe şi cu conducătorii şi realizatorii de proiecte sau de părţi din acestea.

(2) Din sumele contractate potrivit alin. (1) se pot efectua cheltuieli curente şi de capital în conformitate cu prevederile contractelor încheiate.

Art. 58.

[{*}] (1) Categoriile de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la bugetul de stat, se stabilesc prin norme metodologice elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării îri vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 38 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(2) Categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate se stabilesc astfel încât să se asigure corespondenţa cu cele stabilite în cadrul programelor internaţionale la care România este parte.

(3) Din fondurile alocate autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare se pot finanţa şi următoarele categorii de cheltuieli:

1. a) cheltuieli pentru participarea şi reprezentarea în cadrul programelor internaţionale din domeniul cercetării şi inovării, inclusiv la activităţile de coordonare şi corelare a acestora;

[{*}] b) cheltuieli pentru funcţionarea organismelor consultative de nivel naţional pentru cercetare – dezvoltare şi inovare şi a comisiilor organizate de acestea; (literă modificată prin art. I pct. 29 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

1. c) cheltuieli pentru premierea unor realizări deosebite în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, ale căror cuantum şi număr se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare;
2. d) cheltuieli pentru întreţinerea, exploatarea, funcţionarea şi paza instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional;
3. e) cheltuieli pentru informare şi documentare;
4. f) cheltuieli pentru subvenţionarea literaturii tehnicoştiinţifice;
5. g) cheltuieli pentru cotizarea, reprezentarea şi participarea la activităţile organismelor, organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale de profil;
6. h) cheltuieli pentru organizarea de manifestări tehnicoştiinţifice;
7. i) cheltuieli pentru organizarea de târguri şi expoziţii tehnico-ştiinţifice interne şi internaţionale;
8. j) cheltuieli pentru burse de cercetare;
9. k) cheltuieli pentru mobilitatea specialiştilor din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional.
10. l) cheltuieli pentru demontarea şi/sau dezafectarea instalaţiilor de cercetare-dezvoltare; (literă introdusă prin art. I pct. 39 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)
11. m) cheltuieli pentru reparaţii curente, reparaţii capitale şi consolidări ale bunurilor proprietate a statului, aflate în administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7. (literă introdusă prin art. I pct. 39 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(4) Pentru a sprijini realizarea politicilor de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare prevede anual în bugetul propriu şi sume necesare contractării unor servicii de consultanţă şi expertiză, pentru realizarea de studii, analize, monitorizări, evaluări, precum şi pentru activităţi similare ce ţin de atribuţiile autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, evaluarea şi controlul conducerii programelor/proiectelor, organizarea de seminarii şi mese rotunde, acţiuni promoţionale, de imagine şi diseminare de informaţii, traduceri şi altele asemenea.

[{*}] (5) Autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare poate prevedea, de asemenea, în bugetul propriu resurse financiare necesare efectuării şi a altor categorii de cheltuieli prevăzute de lege, precum şi ajutoare de stat de tip minimis pentru investiţiile necesare activităţilor specifice unităţilor şi instituţiilor de cercetare – dezvoltare de drept privat, organizate ca întreprinderi mici şi mijlocii. (alineat modificat prin art. unic pct. 13 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

Art. 59. – Programele prevăzute în Planul naţional pot include instrumente financiare destinate obţinerii unor rezultate de prestigiu, precum şi valorificării acestora, inclusiv prin parteneriat internaţional.

[{*}] Art. 60.

[{*}] (1) Programele şi proiectele de cercetare – dezvoltare şi inovare, acţiunile cuprinse în Planul naţional, planurile sectoriale şi alte programe de cercetare – dezvoltare, precum şi finanţarea instituţională de bază şi finanţarea instituţională complementară de susţinere a performanţei se realizează pe bază de contracte de finanţare. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 131 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 22 din Legea nr. 241/2018)

(11) Programele şi proiectele de cercetare – dezvoltare şi inovare, precum şi acţiunile cuprinse în Planul naţional, în planurile sectoriale şi în programul – nucleu finanţat din surse bugetare se realizează pe bază de contracte de finanţare. (alineat introdus prin art. unic pct. 14 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 23 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), programele şi proiectele de cercetare – dezvoltare şi inovare, precum şi acţiunile cuprinse în Planul naţional, în planurile sectoriale şi în programele – nucleu finanţate din surse bugetare se realizează pe bază de contracte de finanţare. (alineat introdus prin art. unic pct. 14 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

[{*}] (2) Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare – dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor prevăzute la alin. (11) se elaborează de autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. unic pct. 15 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

    (articol modificat prin art. I pct. 40 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 61. – (1) Contractele de finanţare încheiate pentru finanţarea programelor şi proiectelor cuprinse în Planul naţional din surse bugetare pot avea caracter de recurenţă.

(2) În baza caracterului de recurenţă oricare contractor poate să încheie, la rândul său, alte contracte de finanţare, de această dată având calitatea de autoritate contractantă, dacă:

1. a) în contractul de finanţare pe care l-a încheiat în calitate de contractor este prevăzută o astfel de clauză; şi
2. b) în valoarea contractului de finanţare pe care l-a încheiat în calitate de contractor, pe lângă suma ce reprezintă tariful sau/şi alte drepturi ce îi revin, este prevăzută şi o sumă care reprezintă un buget pus la dispoziţia sa pentru a-l utiliza numai în vederea încheierii unui alt contract de finanţare, în calitate de autoritate contractantă, prin care să finanţeze un contractor care efectuează un serviciu în aplicarea obiectivelor programelor şi proiectelor.

(3) În vederea atingerii obiectivelor programelor/proiectelor se pot încheia contracte de finanţare până la nivelul de execuţie directă şi nemijlocită, inclusiv.

Art. 62. – (1) Valoarea contractelor de finanţare încheiate din suma globală prevăzută pentru realizarea programelor prevăzute în Planul naţional cuprinde:

1. a) sume reprezentând contravaloarea serviciilor şi echipamentelor pe care le implică conducerea de program/proiect şi, după caz, de realizare/execuţie a proiectelor situate pe ultimul nivel de detaliere a programului;
2. b) suma pusă la dispoziţie contractorului pentru finanţarea de proiecte sau părţi din acestea, cu respectarea procedurilor şi destinaţiilor prestabilite de autoritatea contractantă, evidenţiată în mod distinct.

(2) Valoarea contractelor de finanţare încheiate pe perioade multianuale se actualizează anual, luându-se în calcul şi coeficientul de inflaţie prognozat.

[{*}] Art. 63. – Costurile salariale şi cele cu deplasările, prevăzute în vederea realizării programelor/proiectelor sau a unor părţi din acestea, cuprinse în Planul naţional, precum şi a unor contracte pentru achiziţionarea de servicii prevăzute la art. 58 alin. (4), sunt considerate ca având un preţ negociat şi acceptat prin semnarea contractului de finanţare. (articol abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 31 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

Art. 64.

[{*}] (1) Costurile prevăzute la art. 63 sunt cuprinse în antecalcul şi se decontează la nivelul acceptat prin semnarea contractului de finanţare. În acest caz, contractul de finanţare se consideră, în sensul legii, act justificativ de decontare a cheltuielilor prevăzute la art. 63. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 32 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] (2) În situaţia în care executantul, altul decât o instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat, obţine economii faţă de costurile acceptate prin contractul de finanţare, acestea rămân la dispoziţia sa, conform legislaţiei în vigoare. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 32 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] (3) Plafoanele în baza cărora se calculează costurile salariale se elaborează de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 41 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(4) Plafoanele în baza cărora se calculează costurile cu deplasările sunt prevăzute de norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 65.

[{*}] (1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, precum şi orice altă autoritate contractantă pot acorda contractorului, în baza contractului de finanţare şi în limita bugetului de care dispun, trimestrial, semestrial sau, după caz, pentru o altă durată stabilită conform programării prevăzute în contract, plăţi în avans, după cum urmează:

1. a) după semnarea contractului de finanţare, o plată în avans din suma alocată pentru conducerea programului/proiectului, în cuantum de minimum 30% şi maximum 90% din cheltuielile ocazionate de organizarea activităţii, în vederea iniţierii programului/proiectului şi elaborării documentelor de planificare şi programare ale acestuia;
2. b) plăţi în avans în cuantum de minimum 30% şi maximum 90% din suma alocată pentru conducerea programului/ proiectului, respectiv din suma alocată pentru realizarea/execuţia proiectului/subproiectului, aferentă fiecărei perioade stabilite prin programare;
3. c) cuantumul avansului prevăzut la lit. a) şi b), precum şi perioadele de acordare se stabilesc de către Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

    (alineat modificat prin art. I din Legea nr. 305/2009, în vigoare de la 12 octombrie 2009)

[{*}] (2) Recuperarea avansului se face după cum urmează:

1. a) recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) se face cu ocazia plăţii sumei aferente perioadei corespunzătoare iniţierii programului/proiectului şi elaborării documentelor de planificare şi programare ale acestuia;
2. b) recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) se face cu ocazia plăţii sumei aferente fiecărei perioade stabilite conform programării.

    (alineat modificat prin art. I pct. 42 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

(3) Autoritatea contractantă poate efectua în avans plăţile, prevăzute la alin. (1) lit. b), numai la începutul perioadei pentru care se acordă avansul, în baza contractului de finanţare şi la solicitarea contractorului, care va prezenta o dată cu cererea de plată şi un deviz al cheltuielilor efectuate, prin care să se confirme utilizarea legală a sumei acordate în avans pentru perioada anterioară.

(4) Autoritatea contractantă va stabili în contractele de finanţare clauze asigurătorii pentru utilizarea corespunzătoare a avansurilor acordate potrivit alin. (1) lit. b) şi pentru recuperarea acestora cu ocazia plăţii sumei aferente reprezentând valoarea serviciilor de conducere a programului/proiectului sau, după caz, de realizare/execuţie a proiectului/subproiectului, prestate în perioada pentru care respectivele avansuri au fost acordate.

(5) În cazul în care recuperarea avansului acordat în conformitate cu alin. (1) lit. b) este programată să se efectueze în anul bugetar următor, contractorul va prezenta până la finele anului bugetar curent în care a fost acordat avansul un deviz justificativ al cheltuielilor efectuate, prin care confirmă utilizarea integrală şi conform destinaţiilor legale a avansului acordat.

(6) Plata avansului se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1. a) existenţa contractului de finanţare;
2. b) existenţa contului sau subcontului deschis pe numele contractorului pentru program/proiect;
3. c) nominalizarea de către contractor a persoanei responsabile: director de program, responsabil de proiect;
4. d) aprobarea de către autoritatea contractantă a cererii de plată a avansului depuse de contractor.

(7) Este interzisă acordarea avansurilor contractorilor care au beneficiat anterior de avansuri pe care nu le-au justificat sau care nu au fost recuperate în termenele stabilite.

Art. 66. – Institutele naţionale şi unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice pot contracta, în sistem direct, cu organul administraţiei publice centrale sub coordonarea căruia funcţionează lucrări solicitate de acesta, în domeniul de specialitate specific.

[{*}] Art. 67.

[{*}] (1) Instituţiile şi unităţile de cercetare – dezvoltare certificate conform art. 33, din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) – c), e) şi g), şi universităţile de cercetare avansată şi educaţie, cu excepţia celor finanţate pentru cercetare parţial sau integral de la bugetul de stat, beneficiază de finanţare instituţională de bază pentru susţinerea funcţionării infrastructurii de cercetare – dezvoltare, începând cu data de 1 ianuarie 2012. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 151 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 24 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (11) Institutele naţionale acreditate pot contracta cu autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare activităţi desfăşurate pe programul – nucleu de cercetare – dezvoltare al unităţilor şi instituţiilor respective, avizat de organul administraţiei publice centrale sub autoritatea căruia funcţionează şi aprobat de autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat modificat prin art. unic pct. 16 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 25 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

[{*}] (12) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pot beneficia de activităţi finanţate pe programe – nucleu şi institute de cercetare aflate în subordinea autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare care desfăşoară activităţi de interes strategic prevăzute prin actul de înfiinţare. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 16 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 26 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (13) Unităţile şi instituţiile certificate care au obţinut statutul de institut naţional de cercetare – dezvoltare pot contracta cu autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare activităţi desfăşurate pe programe – nucleu de cercetare – dezvoltare aprobate de autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare, pe baza avizelor date de Colegiul consultativ, prin comisiile de specialitate corespunzătoare domeniilor specifice profilului unităţii/instituţiei respective. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 16 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 26 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (2) Finanţarea instituţională de bază se calculează pe standarde de cost şi se acordă prin bugetul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare, pe baza unui contract – cadru de finanţare instituţională, încheiat pe o perioadă egală cu durata certificării. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 161 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 27 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (3) Normele metodologice pentru acordarea finanţării instituţionale de bază se elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 161 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 27 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (4) Pentru fiecare an, standardele de cost se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 161 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 27 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (5) În fiecare an, fondurile alocate pentru finanţarea instituţională de bază nu pot avea o pondere mai mare de 20% din fondurile alocate la capitolul «Cercetare fundamentală şi cercetare – dezvoltare» din bugetul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 161 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 27 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (6) În fiecare an, suma fondurilor alocate pentru finanţarea instituţională de bază şi pentru finanţarea instituţională complementară de susţinere a performanţei, prevăzută la art. 68, nu poate avea o pondere mai mică de 25% sau mai mare de 50% din fondurile alocate la capitolul «Cercetare fundamentală şi cercetare – dezvoltare» din bugetul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat abrogat de la 18 octombrie 2018 prin art. unic pct. 161 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 27 din Legea nr. 241/2018)

[{*}] (7) Anual, nivelul alocat de la bugetul de stat pentru finanţarea programului – nucleu de cercetare, dezvoltare şi inovare propriu unei unităţi sau unei instituţii prevăzute la art. 67 alin. (11) nu poate fi mai mic de 20% şi nu poate depăşi 70% din media veniturilor din activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare din ultimii 3 ani. (alineat modificat prin art. unic pct. 17 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 28 din Legea nr. 241/2018, în vigoare de la 18 octombrie 2018)

(8) Încadrarea veniturilor din activitatea de cercetare – dezvoltare în prevederile anexei, respectiv pct. 1, 2 şi 3, se certifică de către comisiile de specialitate ale Colegiului consultativ pentru cercetare, dezvoltare şi inovare pentru evaluarea şi aprobarea proiectelor/fazelor programelor – nucleu. (alineat introdus prin art. unic pct. 17 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

    (articol modificat prin art. I pct. 33 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 1 aprilie 2011)

Art. 671. – Criteriile şi standardele de calitate pe baza cărora se alocă universităţilor finanţarea suplimentară, conform art. 197 lit. a) din Legea nr. 1/2011, includ criterii şi standarde care reflectă rezultatele cu relevanţă internaţională ale activităţilor de cercetare – dezvoltare, propuse de către Colegiul consultativ. (articol introdus prin art. I pct. 34 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 68.

[{*}] (1) Instituţiile şi unităţile de drept public şi de drept privat fără scop patrimonial, evaluate şi clasificate la nivelurile A+, A sau A- conform art. 33 alin. (1), pot beneficia de finanţare instituţională complementară de susţinere a performanţei, în regim competitiv. (alineat abrogat de la 6 august 2018 prin art. I pct. 35 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 14 din Legea nr. 222/2018)

[{*}] (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), instituţiile şi unităţile de drept public şi organizaţiile de cercetare de drept privat, evaluate şi certificate conform art. 33 alin. (11), pot beneficia de finanţare complementară de susţinere a performanţei, în regim competitiv. (alineat eliminat de la 18 octombrie 2018 prin abrogarea art. unic pct. 18 din O.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 29 din Legea nr. 241/2018)

(2) Finanţarea instituţională complementară se acordă anual, printr-un program specific al Planului naţional, în baza unor norme metodologice de evaluare a performanţei în activitatea de cercetare – dezvoltare elaborate de către Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, a altor consilii consultative de nivel naţional din domeniul cercetării – dezvoltării, a Academiei Române şi academiilor de ramură, a organizaţiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării – dezvoltării şi a mediului economic, şi aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), finanţarea instituţională complementară de susţinere a performanţei se acordă anual, în funcţie de resursele financiare disponibile, printr-un program specific al Planului naţional, în baza unor norme metodologice de evaluare a performanţei în activitatea de cercetare – dezvoltare elaborate de către Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, a altor consilii consultative de nivel naţional din domeniul cercetării – dezvoltării, a Academiei Române şi academiilor de ramură, a organizaţiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării – dezvoltării şi a mediului economic, şi aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. (alineat introdus prin art. unic pct. 19 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

    (articol modificat prin art. I pct. 35 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 1 aprilie 2011)

Art. 69. – Din categoria lucrărilor din domeniul de specialitate prevăzute la art. 66 fac parte numai lucrări care corespund profilului de specialitate al instituţiei respective şi pentru care aceasta dispune de potenţialul uman şi de baza materială pentru a le realiza, încadrate în următoarele categorii:

1. a) elaborarea de studii tehnice, prognoze, strategii şi lucrări-suport pentru strategia sectorială şi cea naţională;
2. b) lucrări de fundamentare şi susţinere a iniţiativelor legislative şi politicilor în domeniu;
3. c) lucrări-suport de adaptare şi extindere a legislaţiei existente în vederea preluării acquisului comunitar în domeniu;
4. d) lucrări privind elaborarea şi realizarea planurilor de acţiuni pentru punerea în aplicare a legislaţiei comunitare preluate;
5. e) consultanţă, expertiză în domeniul de specialitate;
6. f) servicii tehnologice: analize, măsurători, testări, expertizări, certificări, altele similare;
7. g) realizarea de sisteme informaţionale şi aplicaţii software pentru informatizarea activităţilor operaţionale din respectivul sector sau domeniu de activitate.

CAPITOLUL VI

Valorificarea potenţialului de cercetare

Art. 70. – (1) Administraţia publică centrală şi locală, organizaţiile guvernamentale şi agenţii economici cu capital majoritar de stat au obligaţia de a antrena potenţialul ştiinţific naţional în activităţi privind:

1. a) iniţierea şi contractarea de lucrări de cercetare şi transfer tehnologic şi valorificarea rezultatelor cercetării de interes specific instituţiei;
2. b) elaborarea deciziilor de restructurare şi modernizare a economiei;
3. c) elaborarea şi evaluarea independentă a strategiilor proprii ramurii economice;
4. d) expertizarea şi evaluarea independentă a aspectelor specifice propriei activităţi, inclusiv expertize legate de eficienţa importului de noi tehnologii, produse şi altele asemenea.

(2) În situaţiile în care nu este disponibilă expertiza completă la nivel naţional, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se apelează la misiuni de expertizare externe, beneficiarii având obligaţia de a include în aceste echipe şi specialişti români pe profil din domeniul cercetării.

[{*}] (3) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) Consiliul naţional de atestare şi acreditare pentru cercetare va realiza şi va actualiza periodic baze de date cu experţi pe domenii de activitate şi pe specializări. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 36 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] Art. 701. – Autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare, cu consultarea Colegiului consultativ, a Academiei Române, a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi a academiilor de ramură, a instituţiilor de învăţământ superior, realizează şi actualizează periodic baze de date publice cu cercetătorii din România, pe domenii de activitate şi pe specializări, cu indicarea rezultatelor lor publice, incluzând publicaţii şi brevete acordate. (articol introdus prin art. I pct. 37 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 15 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

Art. 71. – Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi ministerele de resort, pentru domeniile proprii, cooperează şi asigură parteneriatul între academii, învăţământ, cercetare şi industrie, în scopul valorificării cunoştinţelor, prin:

[{*}] a) stimularea realizării temelor de cercetare-dezvoltare de echipe comune din unităţi, institute de cercetare-dezvoltare, academii şi instituţii de învăţământ superior; (literă modificată prin art. I pct. 44 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

1. b) stimularea finanţării cu prioritate a temelor cu aplicabilitate imediată, solicitate de industrie sau de alte ramuri economice;
2. c) programe de formare profesională în care elevii şi studenţii efectuează stagii de pregătire şi practică în unităţi şi instituţii de cercetare care au bază materială şi resurse umane specializate;
3. d) programe de asistenţă tehnică şi servicii între unităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare şi agenţi economici, care aplică rezultatele programelor de cercetare-dezvoltare;
4. e) participarea cercetătorilor şi specialiştilor din unităţile de cercetare-dezvoltare la formele de pregătire postuniversitară, respectiv de formare continuă, organizate în instituţiile de învăţământ superior acreditate.

Art. 72. – (1) Pentru fiecare dintre domeniile de interes naţional în care se desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, finanţate din fonduri publice, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare iniţiază organizarea anuală de conferinţe cu participare internaţională, la care participă cu lucrări ştiinţifice unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare de profil.

(2) Aceste manifestări vor contribui la promovarea tendinţelor şi direcţiilor de cercetare-dezvoltare în domeniu, care vor fi incluse în programele naţionale anuale.

[{*}] Art. 73. – (1) Agenţii economici care realizează importuri de tehnologii şi utilaje, finanţate din fonduri bugetare, fonduri ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat sau din credite garantate de Guvern, vor solicita unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de profil atestate analiza independentă a tehnologiilor şi a utilajelor care urmează să se importe, din punct de vedere al tehnicităţii, al caracterului novator şi de viabilitate, al compatibilităţilor cu ceea ce există în ţară în ramura respectivă, precum şi al altor aspecte legate de avantajele tehnologiilor respective, în condiţiile naţionale specifice.

[{*}] (2) Importurile realizate de unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi art. 8 lit. A, necesare activităţilor de cercetare-dezvoltare, beneficiază de exceptarea de la plata taxelor vamale potrivit prevederilor Tarifului vamal de import al României. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 38 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

    (articol modificat prin art. I pct. 45 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

CAPITOLUL VII

Rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare

Art. 74. – (1) În sensul prezentei ordonanţe, prin rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetării, se înţelege:

1. a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea;

[{*}] b) brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele asemenea; (literă modificată prin art. I pct. 46 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

1. c) tehnologii, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea;
2. d) obiecte fizice şi produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv.
3. e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute. (literă introdusă prin art. I pct. 39 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)
4. f) creaţii biologice noi în domeniul producţiei vegetale şi producţiei animale – soiuri, hibrizi, linii, populaţii, cu performanţe superioare şi rezistente la condiţiile climatice şi la boli, verigi tehnologice. (literă introdusă prin art. I pct. 391 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 16 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

(2) Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate în categoriile prevăzute la alin. (1).

(3) Persoană juridică executantă este considerată persoana juridică care a obţinut oricare dintre rezultatele cercetării prevăzute la alin. (1), în mod direct şi nemijlocit.

(4) Instrumentele de evaluare şi monitorizare a activităţilor de cercetare – dezvoltare finanţate din fonduri publice, elaborate de autorităţile sau organismele competente conform legii, iau în considerare numai acele rezultate ale cercetării care sunt relevante pentru evaluarea şi monitorizarea avută în vedere, după caz. (alineat introdus prin art. I pct. 40 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 75. – (1) Rezultatele cercetărilor obţinute pe baza derulării unui contract de cercetare – dezvoltare sau inovare finanţat parţial sau total din fonduri publice aparţin contractorilor care execută în mod direct activităţile prevăzute în contractul de finanţare şi/sau angajaţilor acestora, conform contractelor de finanţare şi legislaţiei în vigoare referitoare la titlurile de proprietate industrială şi drepturile de autor. În cazul execuţiei de către mai mulţi contractori, repartizarea între contractori a drepturilor asupra rezultatelor se face conform acordului prealabil al contractorilor, stabilit în scris.

(2) Rezultatele cercetărilor prevăzute la alin. (1) sunt administrate de proprietarii acestora, cu toate drepturile care decurg din calitatea de proprietar.

(3) Documentaţiile, colecţiile şi bazele de date de interes naţional, precum şi unităţile sau instituţiile în a căror custodie acestea sunt păstrate sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare. La nivelul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare se înfiinţează şi se păstrează registrul documentaţiilor, colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional.

[{*}] (4) În cazul desfiinţării persoanei juridice care păstrează în custodie o documentaţie, colecţie sau bază de date de interes naţional, acestea sunt preluate în custodie de către o altă instituţie publică desemnată de autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare, rămânând în continuare sub controlul autorităţii de stat pentru cercetare – dezvoltare, sau sunt repartizate unei alte unităţi de cercetare ştiinţifică cu avizul conform al Academiei Române sau al academiilor de ramură. (alineat modificat prin art. I pct. 41 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 17 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

(5) Autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare poate stabili, prin ordin, o metodologie de identificare, evaluare şi luare în evidenţă a documentaţiilor, colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional, care să includă şi procedurile de asigurare a unor seturi de copii ale acestora, în cazurile în care acest lucru este posibil.

    (articol modificat prin art. I pct. 41 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 76. – (1) Rezultatele cercetării – dezvoltării se înregistrează în contabilitate conform reglementărilor contabile aplicabile. Activele fixe corporale şi necorporale, rezultate ale cercetării – dezvoltării, pot fi transferate către alte entităţi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele de finanţare.

(2) Achiziţiile efectuate în vederea executării contractului se înregistrează în contabilitate potrivit legislaţiei în vigoare.

    (articol modificat prin art. I pct. 42 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 77. – Toate rezultatele cercetării se înscriu într-un registru special de evidenţă, constituit pe baza prezentei ordonanţe, de către fiecare dintre persoanele juridice executante. Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va stabili modelul de registru special şi metodologia de înregistrare corespunzătoare, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe. (articol modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 78. – (1) În situaţia în care rezultatele cercetării finanţate din fonduri alocate de la bugetul de stat fac obiectul unor înstrăinări, închirieri sau concesionări, valoarea acestora este stabilită la preţul negociat între părţi, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) Pentru rezultatele cercetării finanţate din fonduri publice prin Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, care aparţin domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, organele administraţiei publice centrale coordonatoare ale domeniului, împreună cu autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, vor decide asupra înstrăinării, închirierii sau concesionării acestora pentru satisfacerea unor interese naţionale.

    (articol abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 43 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

Art. 79.

[{*}] (1) Transmiterea cu orice titlu, către terţe persoane, a rezultatelor cercetărilor obţinute în cadrul contractelor finanţate din fonduri publice se face în condiţiile stabilite prin contract, de către ordonatorul principal de credite. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 44 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] (2) Nu fac obiectul alin. (1) comunicările ştiinţifice şi alte rezultate ştiinţifice care se pot da publicităţii, indiferent de mijloacele prin care sunt transmise, cu respectarea prevederilor legale privind proprietatea intelectuală. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 44 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] (3) Rezultatele cercetării pot fi casate conform reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia celor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b). (alineat modificat prin art. I pct. 51 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 80. – Prevederile art. 74-79 se aplică în mod corespunzător şi în cazul rezultatelor cercetării obţinute pe baza derulării contractelor de grant încheiate începând din anul 1996 şi finanţate din fonduri publice.

[{*}] Art. 81. – Autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare poate finanţa din fonduri publice proiecte de transfer tehnologic, de stimulare a inovării şi a antreprenoriatului, prin programe din cadrul Planului naţional. (articol modificat prin art. I pct. 45 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

CAPITOLUL VIII

Stimularea dezvoltării tehnologice şi a inovării

Art. 82. – Statul stimulează şi susţine efortul de inovare şi de absorbţie a inovării în economie şi în societate, la nivelul agenţilor economici şi sociali, prin acţiuni şi mijloace specifice, astfel:

1. a) sprijin financiar;
2. b) dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic.

[{*}] Art. 83. – (1) Agenţii economici care cofinanţează 50% din valoarea unei lucrări de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicării rezultatelor acesteia, pot beneficia în totalitate de rezultatele cercetării, cu acordul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) În cazul în care rezultatele cercetării aparţin domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevederile alin. (1) se aplică cu condiţia obţinerii avizului prealabil al autorităţilor publice centrale coordonatoare ale domeniului.

    (articol abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 46 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}] Art. 84. – (1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8 beneficiază de reducerea cu 50% a baremelor stabilite pentru criteriile legate de cifra de afaceri şi garanţiile cerute în achiziţiile publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii, precum şi a taxelor de înscriere în sistemul de licitaţie electronică.

[{*}] (2) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8, care elaborează brevete de invenţie în calitate de titular, beneficiază de reduceri de 80% privind toate taxele de brevetare şi de menţinere în vigoare a brevetului. (alineat abrogat de la 4 ianuarie 2006 prin art. III alin. (2) din Legea nr. 381/2005)

[{*}] (3) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător şi celorlalte unităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare menţionate. la art. 7 şi 8. (alineat abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 47 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

    (articol modificat prin art. I pct. 53 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Art. 85. – (1) Statul susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, la nivel naţional, regional şi local, prin crearea de:

1. a) centre şi servicii specializate pentru asistenţă şi informare ştiinţifică şi tehnologică, precum şi pentru diseminarea, transferul şi valorificarea rezultatelor cercetării;
2. b) zone şi infrastructuri cu facilităţi speciale pentru înfiinţarea şi funcţionarea de agenţi economici inovativi, care dezvoltă şi aplică tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria, parcuri ştiinţifice şi tehnologice;
3. c) unităţi de ramură specializate în transfer tehnologic, finanţate pe seama rezultatelor transferate în economie şi în viaţa socială. În acest sens unităţile de transfer răspund de întocmirea contractelor tripartite între furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer şi unitatea care aplică rezultatele.

(2) Susţinerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, la nivel naţional, regional şi local, se realizează din fondurile alocate ministerelor de ramură şi din fondurile administraţiilor publice locale interesate.

Art. 86. – (1) Infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, prevăzută la art. 85, se constituie pentru susţinerea dezvoltării economico-sociale, prin stimularea inovării şi transferului tehnologic, atragerea de investiţii în vederea valorificării rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a resurselor umane din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.

[{*}] (2) Iniţiativa constituirii unei entităţi din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic poate aparţine autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, unităţilor de cercetare, instituţiilor de învăţământ superior, camerelor de comerţ şi industrie,, asociaţiilor patronale şi profesionale, precum şi agenţilor economici cu sediul în România. (alineat modificat prin art. I pct. 54 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] (3) Statul, prin autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, susţine logistic şi financiar, în sistem de cofinanţare, constituirea şi dezvoltarea unităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic. Susţinerea financiară se realizează prin Programul pentru susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare, elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi aprobat prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 8 din O.G. nr. 38/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 6 din Legea nr. 230/2004, în vigoare de la 7 iunie 2004)

(4) Acordarea titlului de entitate a infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic se face prin ordin al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Titlul este valabil, în funcţie de tipul de entitate, pe durată, în perimetrul şi în condiţiile specificate în ordin.

[{*}] (5) Constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de susţinere a acestora se fac în conformitate cu norme metodologice specifice, elaborate de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 54 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

[{*}] Art. 87. – (1) Statul acceptă existenţa eşecului pieţei în realizarea activităţilor de cercetare – dezvoltare, în special ca urmare a faptului că bunurile generate de acestea sunt preponderent publice, şi preia acest risc, prin finanţări din fonduri publice ale acestor activităţi, inclusiv prin acordarea ajutorului de stat pentru derularea acestor activităţi, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Se recunoaşte faptul că activităţile de cercetare – dezvoltare şi inovare implică, prin explorarea necunoscutului, un risc inerent de nerealizare a ipotezelor sau obiectivelor prevăzute înaintea desfăşurării lor. Aceste nerealizări se constată în cursul procesului de evaluare şi monitorizare a proiectelor, detaliat în pachetul de informaţii al programului sau subprogramului de finanţare, şi nu presupun obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite. Criteriile în funcţie de care se poate accepta riscul de nerealizare a ipotezelor sau obiectivelor se stabilesc prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.

    (articol modificat prin art. I pct. 48 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}] Art. 88. – În vederea stimulării dezvoltării tehnologicei şi a inovării la nivelul agenţilor economici, în acord cu prevederile art. 83 şi 87, se înfiinţează, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, prin hotărâre a Guvernului, Societatea de investiţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltare, societate comercială a cărei administrare este încredinţată unui organism creat în acest scop, din care fac parte reprezentanţi ai Guvernului şi ai investitorilor, în subordinea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. (articol abrogat de la 3 februarie 2004 prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 38/2004, publicată la 31 ianuarie 2003)

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

Art. 89. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 25 august 1995, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 31 ianuarie 1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 95/1998, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei ordonanţe, cu excepţia prevederilor privind Programul naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică „ORIZONT 2000”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 10 ianuarie 1996, care rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2002.

Art. 90. – Actele normative emise în baza şi în executarea legilor şi a ordonanţelor prevăzute la art. 89 îşi menţin valabilitatea până la data intrării în vigoare a noilor reglementări, prevăzute a se elabora în temeiul prezentei ordonanţe.

Art. 91. – Partea din veniturile institutului naţional care depăşeşte cheltuielile după plata impozitului pe profit şi după acoperirea pierderilor contabile, realizată la nivelul anului 2002, se repartizează potrivit prevederilor art. 25. (articol introdus prin art. I pct. 56 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul delegat la Ministerul Educaţiei şi

Cercetării pentru activitatea de cercetare,

Şerban Constantin Valeca

Ministrul industriei şi resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 16 august 2002.

Nr. 57.

[{*}]

ANEXĂ

(anexă înlocuită prin art. I pct. 57 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

DEFINIŢII

[{*}]     1. Cercetarea fundamentală – activităţile experimentale sau teoretice desfăşurate, în principal, pentru dobândirea unor cunoştinţe noi cu privire la fundamentele fenomenelor şi faptelor observabile, fără a se urmări, în mod particular, aplicarea sau utilizarea practică imediată. (punct modificat prin art. I pct. 49 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}]     2. Cercetarea aplicativă – investigaţia originală desfăşurată pentru dobândirea de cunoştinţe în vederea unui obiectiv practic, specific. (punct modificat prin art. I pct. 49 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}]     3. Dezvoltarea experimentală – activitatea sistematică, plecând de la cunoştinţe rezultate din cercetare şi/sau de la experienţa practică, care urmăreşte producerea de noi materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor existente. (punct modificat prin art. I pct. 49 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}]     4. Inovarea – implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substanţial îmbunătăţit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în organizarea locului de muncă ori a relaţiilor externe. (punct modificat prin art. I pct. 49 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}]     5. Inovarea de produs – introducerea în circuitul economic a unui produs sau serviciu care este nou ori îmbunătăţit substanţial în privinţa caracteristicilor şi utilizărilor sale. Îmbunătăţirile substanţiale pot fi ale specificaţiilor tehnice, ale componentelor sau materialelor, ale programelor de calculator încorporate, ale utilizării sau ale altor caracteristici funcţionale. (punct modificat prin art. I pct. 49 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

[{*}]     6. Inovarea de proces – punerea în aplicare a unei metode de producţie sau de distribuţie noi sau îmbunătăţite considerabil, care implică schimbări semnificative în ceea ce priveşte tehnicile, echipamentele şi/sau programele de calculator. (punct modificat prin art. I pct. 49 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

7. Transfer tehnologic – ansamblul de activităţi desfăşurate cu sau fără bază contractuală, pentru a disemina informaţii, a acorda consultanţă, a transmite cunoştinţe, a achiziţiona utilaje şi echipamente specifice, în scopul introducerii în circuitul economic a rezultatelor cercetării, transformate în produse comerciale şi servicii.
8. Organizaţia de cercetare – o entitate, precum universitate sau institut de cercetare, indiferent de statutul său legal (organizat conform legii publice sau private) sau de modul de finanţare, al cărei scop principal este de a desfăşura activităţi de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică şi de a disemina rezultatele acestora prin învăţare (predare), publicare sau transfer tehnologic; toate profiturile sunt reinvestite în aceste activităţi, în diseminarea rezultatelor acestora sau în învăţare (predare); întreprinderile care pot exercita influenţă asupra unei astfel de entităţi, în calitate, de exemplu, de acţionari sau membri, vor beneficia de acces nepreferenţial la capacităţile de cercetare ale unei astfel de entităţi sau la rezultatele cercetării, generate de aceasta. (punct introdus prin art. unic pct. 20 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)
9. Valorificare – procesul prin care rezultatele cercetării competitive ajung să fie utilizate, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale, în viaţa socială, economică şi culturală.
10. Diseminare – transmiterea informaţiilor, a experienţei şi a bunelor practici, precum şi cooperarea pentru promovarea inovării, pentru sprijinirea celor care vor să-şi creeze întreprinderi inovative şi pentru sprijinirea proiectelor inovative.
11. Absorbţia inovării – capacitatea mediului socioeconomic de a îngloba inovarea, în mod deosebit în întreprinderi, de a utiliza, de a transforma şi de a lărgi cunoştinţele despre rezultatele inovării, în scopul de a se extinde posibilitatea aplicării acestor rezultate în noi produse, procese sau servicii.
12. Plan naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare – instrumentul prin care statul realizează politică generală în domeniul cercetării-dezvoltării, al inovării şi prin care asigură corelarea acestora.
13. Plan sectorial – instrument prin care organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi academiile realizează politică de cercetare menită să asigure dezvoltarea domeniului coordonat şi creşterea eficienţei activităţilor.
14. Program de cercetare-dezvoltare-inovare – component al Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, alcătuit dintr-un set de obiective care au legătura între ele şi cărora le pot corespunde subprograme. Prin program se urmăreşte implementarea unei politici într-un domeniu specific. Realizarea programului se efectuează prin intermediul proiectelor.
15. Obiectiv în program – necesitate a unui sector sau domeniu al societăţii, a cărei rezolvare implică mai multe discipline în domeniul cercetării-dezvoltării. Realizarea obiectivului se face prin intermediul proiectelor de cercetare-dezvoltare.
16. Proiect de cercetare-dezvoltare – modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit, care este prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând resursele alocate şi căruia îi este ataşat un set propriu de reguli, obiective şi activităţi.

[{*}]     16.1. Finanţare instituţională de bază – finanţare acordată conform art. 67 de către autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare, astfel încât să asigure o finanţare de bază a cheltuielilor unităţii aferente activităţii de cercetare – dezvoltare.

    16.2. Finanţare instituţională complementară – finanţare instituţională anuală, acordată în sistem competitiv conform art. 68, pe baza rezultatelor creatoare de cunoaştere şi a impactului economic şi social al activităţilor de cercetare – dezvoltare, inovare şi de transfer tehnologic.

    (punctul 16 modificat şi înlocuit cu punctele 16.1 şi 16.2 prin art. I pct. 50 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 1 aprilie 2011)

    16.3. Program nucleu de cercetare – dezvoltare – program de cercetare – dezvoltare propriu al instituţiilor şi unităţilor de cercetare – dezvoltare prevăzute la art. 67, care poate fi finanţat de către autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare şi a cărui tematică este orientată cu precădere către problemele specifice domeniului economico – social în care funcţionează instituţia sau unitatea respectivă. (punct introdus prin art. unic pct. 21 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

[{*}]     17. Lucrare de cercetare – dezvoltare – componentă a proiectelor de cercetare – dezvoltare care are un obiectiv concret. (punct modificat prin art. I pct. 51 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011)

18. Raport de cercetare-dezvoltare – document tehnico-ştiinţific care prezintă obiectivul şi rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unei lucrări de cercetare, precum şi acţiunile concrete pentru valorificarea rezultatelor obţinute.

[{*}]     19. Atestare – proces de confirmare a unui nivel de competenţă acceptabil unei unităţi în domeniul cercetării-dezvoltării, conform unei proceduri specifice bazate pe criterii şi standarde. (punct abrogat de la 3 februarie 2011 prin art. I pct. 52 din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011)

[{*}]     20. Acreditare – proces prin care autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare recunoaşte şi garantează că un institut naţional de cercetare – dezvoltare corespunde unor criterii şi standarde de competenţă în domeniu. (punct modificat prin art. I pct. 53 din O.G. nr. 6/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 18 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

21. Registrul potenţialilor contractori – sistem informatizat ce permite stocarea de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare a informaţiilor unităţilor şi instituţiilor de drept public şi de drept privat din sistemul naţional de cercetare – dezvoltare, având un rol important în ceea ce priveşte accesul la programele de cercetare – dezvoltare şi inovare. Registrul potenţialilor contractori permite aplicanţilor să beneficieze de un proces performant de înregistrare, acesta venind ca un suport real în ceea ce priveşte introducerea electronică, o singură dată, a unei categorii comprehensive de informaţii despre instituţie, urmând ca acestea să fie actualizate ori de câte ori survin modificări sau Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare solicită acest lucru. (punct introdus prin art. unic pct. 22 din O.G. nr. 41/2015, în vigoare de la 3 septembrie 2015)

    (anexă înlocuită prin art. I pct. 57 din Legea nr. 324/2003, în vigoare de la 16 iulie 2003)

Notă:

    Reproducem mai jos prevederile art. V şi VI din O.G. nr. 6/2011 – publicată la 31 ianuarie 2011, în vigoare de la 3 februarie 2011:

[{*}] Art. V. – Contractele de finanţare pe programe – nucleu aflate în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei legi se derulează până la finalizarea acestora. (articol modificat prin art. I pct. 20 din Legea nr. 222/2018, în vigoare de la 6 august 2018)

Art. VI. – Contractele din fondurile structurale şi de coeziune, contractele pe programe sectoriale şi alte contracte de finanţare a cercetării – dezvoltării încheiate cu instituţii sau unităţi atestate sau acreditate, aflate în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, se derulează, până la finalizare, conform legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.”

    Lista actelor modificatoare:

1. 16 iulie 2003 – Legea nr. 324/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 514 din 16 iulie 2003;
2. 31 august 2003 – O.G. nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 624 din 31 august 2003;
3. 31 ianuarie 2004, cu intrare în vigoare la 3 februarie 2004 – O.G. nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 31 ianuarie 2004;
4. 7 iunie 2004 – Legea nr. 230/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 506 din 4 iunie 2004;
5. 31 august 2004, cu intrare în vigoare la 3 septembrie 2004 – O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial nr. 803 din 31 august 2004;
6. 28 iulie 2005, cu intrare în vigoare la 31 iulie 2005 – O.G. nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial nr. 677 din 28 iulie 2005;
7. 4 ianuarie 2006 – Legea nr. 381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 4 ianuarie 2006;
8. 31 august 2006, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2007 – O.G. nr. 58/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 746 din 31 august 2006;
9. 21 noiembrie 2006 – O.U.G. nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal, publicată în Monitorul Oficial nr. 941 din 21 noiembrie 2006;
10. 29 decembrie 2006, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2007 – Legea nr. 499/2006 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 1051 din 29 decembrie 2006;
11. 16 februarie 2009 – O.U.G. nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 16 februarie 2009;
12. 12 octombrie 2009 – Legea nr. 305/2009,pentru modificarea alin. (1) al art. 65 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică şi pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 9 octombrie 2009.
13. 29 decembrie 2009 – O.U.G. nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar – bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 919 din 29 decembrie 2009.
14. 1 iulie 2010 – O.U.G. nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educaţiei şi cercetării, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 1 iulie 2010.
15. 31 ianuarie 2011, cu intrare în vigoare de la 3 februarie 2011, cu excepţia prevederilor art. I pct. 11, 17, 28, 30, 33, 35, 50 şi 53, care intră în vigoare la 1 aprilie 2011 – O.G. nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 80 din 31 ianuarie 2011.
16. 28 decembrie 2011 – O.U.G. nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial nr. 926 din 28 decembrie 2011. 
17. 31 mai 2012 – O.U.G. nr. 20/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 31 mai 2012.
18. 19 decembrie 2012 – O.U.G. nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 19 decembrie 2012.
19. 22 martie 2013 – Legea nr. 54/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013.
20. 20 mai 2013 – Legea nr. 164/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 17 mai 2013.
21. 24 august 2013 – O.G. nr. 22/2013 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 526 din 21 august 2013.
22. 5 noiembrie 2014 – O.U.G. nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 807 din 5 noiembrie 2014.
23. 3 septembrie 2015 – O.G. nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 655 din 31 august 2015.
24. 22 decembrie 2017 – O.U.G. nr. 108/2017 privind prorogarea unui termen, publicată în Monitorul Oficial nr. 1018 din 22 decembrie 2017.
25. 6 august 2018 – Legea nr. 222/2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 676 din 3 august 2018.
26. 18 octombrie 2018 – Legea nr. 241/2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial nr. 871 din 15 octombrie 2018.
27. 9 ianuarie 2020 – O.U.G. nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal – bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 11 din 9 ianuarie 2020.
28. 18 decembrie 2021 – O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal – bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 1202 din 18 decembrie 2021.